Scrisorile lui Stanca - Dragă Răzvan Lucescu,
Nu am recunoscut răutatea că parte din cariera ta se datorează tatălui. Chiar sunt convins că nu e aşa. Nu sunt de acord cu afirmaţiile lui Sdrobiş, cum că dacă nu erai fiul lui Mircea nu existai.
Ai şi avantaje ca fiul tatălui, dar nu te poţi lepăda de paternitate. Te-am judecat mereu după ceea ce eşti tu.
Şi, ceea ce faci. Ba, chiar m-am bucurat - deşi ca părinte trebuia să ţin cu tatăl - atunci când ai refuzat să mai comunici un timp cu Mircea.
Când erai la naţională asigurai pe toată lumea că ne vei califica. Aveai un ton persuasiv, sigur de sine, ce părea chiar realist.
Nu ne-am calificat. Iar tu ai dat o lovitură de imagine ‘oaţă chiar dacă imorală: după o răsunătoare victorie cu Bosnia - dar inertă, necalificantă, frecţie la o gambă de soc/mult zice cu foc! - ai demisionat.
Te-ai mutat, cu o halcă din trupă, la Giuleşti. L-ai mâhnit, pe bună dreptate, pe dl preşedinte al FRF. Dar în Giuleşti a fost sărbătoare.
Ţi-ai construit aici o echipă. Nu slabă. Dar nici performantă. Ai rulat fără o logică, acelaşi lot, făcând cu aceiaşi oameni tot felul de combinaţii. Nu cer străini.
Dar, deşi l-ai avut pe Rada lângă tine, care ştie tot rezervorul rapidist , nu ai promovat pe nimeni. Alex Ioniţă 2 - Bulgaru nu a jucat măcar un minut .
Gânjoveanu de la Craiova, l-ai neglijat până a plecat. Ai insistat de-a surda cu Surdu. Nu merge! Roman, din când în când, dar tot nu explodează.
Te-ai cantonat în apa călâie a mediocrităţii. Şi apa s-a-mpuţit de tot: Chiajna, Ceahlăul,... nu ştiu mâine la Braşov...
Răzvan, hiba ta e că ai tot felul de obligaţii sociale. Năşii. Cumetrii. (Apropo, care antrenor e naşul lui Messi!?).
Care nu ar trebui să aibă legătură cu fotbalul. Dar au! Ai o "camarilă inexpugnabilă".
O pletoră parazitară de prietenii care te influenţează, canalizează pe direcţii eronate în fotbal.
Nu mă priveşte viaţa privată. Rupe-o dacă poţi, fotbalistic, cu trecutul! Vezi-ţi finii de Lăsatul Secului; amicii în vacanţe.
Ascultă mai bine de ce crezi tu... eradichează relaţiile păguboase. Şi, mai ales, după aceste primeniri, schimbă echipa.
Du-te la alta! Sânge proaspăt, oameni proaspeţi, "ţară" nouă. Nu lua această misivă musai ca pe o manieră delicată de a-ţi sugera să pleci din Giuleşti. Dar, ia-o ca atare...
George Stanca, pamflet