Scrisorile lui Stanca. In Memoriam Gheorghe Gruia

Ultima oară l-am văzut, ne-am văzut, am vorbit - mă simpatiza, mi-a spus, după scrierile mele jurnalistice recente - din Click! şi Adevărul - la o emisiune a răposatului - şi el - Adrian Păunescu. Pe Antena 1.

În câteva pauze i-am spus cât de mult îl admiram. M-am legitimat, ca să prind greutate prin aceea că am fost coleg de Facultate cu Cristi Gaţu. Şi, am fost. Corect, nu el a fost coleg cu mine…invers. Nu am apucat să-l întreb şi nici să mă documentez, nici nu mai vreau e frumos să rămână aşa, ca legendă. Se spune că a plecat din ţară chemat de un preşedinte de stat din America Latină, mare fan de habdbal. A antrenat acolo, a fost adulat. Apoi, când prezidentul, amicul lui a căzut, Gruia ar fi dispărut. Răzbunarea inamicilor prezidenţiali, pe apropiaţii decăzutului. Apoi, a reapărut şi a fost ca mare vedetă mondială de hanbal reconsiderat. Repet, nu ştiu cât e de adevărată e povestea, dar e frumoasă. Horia Alexandrescu, vechiul amic, coleg de muzici de ziaristică vechi de tot, ar putea să mă combat cu adevărul, chiar sunt curios ce e adevărat. Aştept.Ce ştiu eu precis văzut cu ochii mei despre jucătorul de handbal e cert. Era uriaş. Şi ca statură, şi ca talent.Şi ca energie. Avea un şut care rupea mâna portarilor. Era vedeta naţionalei. Alături de Gaţu, alt monstru sacru, un maestro al fentelor. Gen dispărut acum din estetica actuală a jocului din ce în ce mai simplist şi mai inuman-pragmatic. Nu ştiu ce se va întâmpla aici, în ţara lui cu memoria lui Gheorghe Gruia. Şi a colegilor de generaţie. Eu am în minte, într-o bolnavă viziune un grup statuar. Cu cei doi, şi Hnat, şi Oţelea şi toţi marii eroi ai perioadei în care România era prima la acest joc…Aşa cum ar merita şi eroii nenumăraţi din alte sporturi. Dar, de unde bani, ar zice iar cărcotaşul român, aşa fără dinţi în gură, scuipăcios pe tot ce e bun, şi care e sărac nu pentru că e sărac, ci pentru că nu a muncit niciodată. Ăla căruia îi stă în gât şi Catedrala Neamului şi nu ştiu ce monument al eroilor din Izbiceni –Olt sau de oriunde pe acest pământ românesc. Cârcotaşul român. Prost, incult şi agresiv. Dar, am uitat că e vorba aici despre unul dintre Marii eroi ai României sportive Gheorghe Gruia. De care românul trebuie să fie mândru ori de câte ori se va vorbi despre Marii bărbaţi ai Neamului. Glorie eternă, Guriţă. Că frumos jucai, frumos cântai…