Simona Gherghe, despre viața de mămică: «Două-trei ore de somn pe noapte, cu furtună hormonală post-partum»

Simona Gherghe a publicat un mesaj pe re'elele de socializare unde a împărtășit cu fanii ei câteva dintre dificultățile prin care trece de când a devenit mamă și pentru cel de-al doilea copil.

Simona Gherghe a recunoscut faptul că viața de mămică, mai ales pentru doi copii a devenit din ce în ce mai dificilă, însă este foarte bucuroasă că familia ei s-a întregit.

„E frumos? Puțin spus. E minunat! E greu? Al naibii de greu. Scriu rândurile astea, pentru femeile care se pregătesc să fie mame și pentru cele că mine, lăuze. Aș fi putut să laa la descriere doar partea cu minunatul, dar nu vreau să cosmetizez nimic. N-ar fi cinstit. Prea am văzut postări în care totul e doar despre fericire, armonie și zâmbete ca-n reclame. Până acolo, e drum lung. Și noi zâmbim în poză, dar dincolo de zâmbet, sunt multe. Oboseală cruntă, două, trei ore de somn pe noapte, cu plâns mult, cu furtună hormonală post-partum, cu o mie de griji și îndoieli, cu dureri de sâni și de burtă și de spate. Cu Ana, care se bucură de Vlad și l-ar pupa toată ziua, dar care nu înțelege de ce trebuie să o împartă pe mami, mami a ei de care și ea are nevoie, pentru că și ea e atât de mică… Privirea ei, uneori, mă înțeapă drept în inimă”, a scris Simona Gherghe pe Facebook.

Simoina Gherghe a povestit și despre cum încearcă să -și facă timp pentru a avea grijă de ambii copii în egală măsură.

„Și da, ziua încerc să fiu mai mult a ei, căci noaptea-i a lui Vlad. Asta când nu se trezește ea plângând și strigând după mine. Iar când se trezesc amândoi, atunci să te ții… Și, printre toate astea, mai avem momente când e liniște, când Vlad e pe brațul meu stâng și doarme, iar Ana, pe brațul drept și se uită la desene. Uite, pentru clipele astea se șterg alea grele, cu nopți lungi, cu extenuare de simți că te doare carnea și nu mai știi încotro s-o apuci. Și mai sunt, apoi, plimbările noastre, când reușim să sincronizăm programul copiilor. Noi patru, învățând să trăim unii cu alții. Cu fiecare zi care trece, e cu un minut mai ușor. O simt. Și, Doamne, cum prețuiesc minutul asta… Știu că, poate, n-ar fi trebuit să scriu, că textul asta mă expune, poate, prea tare, dar e că o spovedanie a unei #mamededoi, la început de drum. Și mai știu că nu sunt singură!”, a mai scris ea.