Prin ce probleme trece adolescentul tău și cum îi poți fi alături? Psihoterapeut Laura Găvan: „Cel mai eficient control parental este...”
Adolescenții se confruntă, în esență, cu aceleași provocări dintotdeauna: schimbările corporale, integrarea în grupurile sociale și formarea identității. Cu toate acestea, generațiile de astăzi, Generația Z și Alpha, trăiesc într-o lume profund tehnologizată, care îi pune în fața unor noi obstacole și dileme. Despre toate acestea am discutat cu psihoterapeutul Laura Găvan, care ne-a explicat pe larg cum putem fi alături de tinerii din viața noastră și cum le putem răspunde nevoilor în mod eficient.
Prin ce probleme trece adolescentul tău și cum îi poți fi alături?
Metaforic, adolescenţa a fost descrisă ca „vârsta furtunii” (Hall Stanley) sau „a doua naștere, o trezire” (Jean-Jacques Rousseau) a fiinţei umane: între copilărie și maturitate, însă fără să aparțină niciuneia, o perioadă de tranziție plină de contradicții.
În încercarea de a se defini pe sine şi, în acelaşi timp, de a-şi redefini relaţiile cu lumea, adolescenţii sunt preocupaţi să găsească răspunsul la câteva întrebări majore, precum: Cine sunt eu? (cu referire la identitatea sexuală, dar și la rolul pe care îl ocupă în societate); Unde este locul meu? (apartenența la grup); La ce sunt bun? (abilități, calități și competențe). Aceste întrebări nu vor primi un răspuns imediat, iar procesul descoperirii este unul care poate genera anxietate, stări depresive și, uneori, chiar episoade depresive.
Schimbările corporale
Experiențele adolescenților presupun încercare și eroare, fără prea multe ajutoare: un creier imatur, hormoni în plină manifestare și impulsuri greu de stăpânit, un corp în schimbare, pe care nu îl pot controla.
Schimbările corporale din adolescență, apariția acneei și a părului corporal, pot induce sentimente de rușine și neputință. S-a constatat că, în perioada adolescenței, în jurul vârstei de 17 ani, au loc debuturile celor mai frecvente tulburări alimentare: bulimia și anorexia. Există o discordanță între felul în care arată adolescentul în mod real și cum se percepe acesta.
Anxietatea, depresia și perfecționismul
O mare parte din adolescenții care trec pragul cabinetului prezintă simptome caracteristice anxietății sociale: teama de a se expune și de a fi judecați negativ de către ceilalți. De multe ori, în spatele acestor simptome vom descoperi o schemă de perfecționism, o gândire de tip alb-negru, inflexibilă. Perfecțiunea este, desigur, un ideal pe care nimeni nu l-a atins, iar atunci când adolescentul se confruntă cu această realitate, poate apărea sentimentul de a nu fi bun de nimic, urmat de disperare și izolare. Pentru a preveni un episod depresiv, este necesar ca părinții să fi cultivat o relație apropiată, bazată pe iubire și empatie, care să fi pus bazele unei stime de sine sănătoase. Dacă simptomele specifice depresiei continuă pe o perioadă mai îndelungată de două săptămâni sau dacă este menționată ideea suicidară, este necesară implicarea unui specialist în sănătate mintală.
Presiunea pentru rezultate școlare este un alt factor care poate provoca anxietate, presiune venită atât din partea propriei persoane, cât și din partea părinților. Este de preferat să cultivăm curiozitatea și gândirea critică, dorința de a învăța, iar accentul să fie concentrat pe efort și nu pe rezultat.
Confuzia
Vârsta adolescenţei a fost definită ca fiind, în acelaşi timp, cea mai sinceră şi cea mai nesinceră (René Zazzo), deoarece adolescenţii încă nu se înţeleg pe deplin şi se raportează într-un mod confuz la sine. Înţelegerea emoțiilor, senzaţiilor şi gândurilor adolescenţilor le poate oferi acestora un oarecare control asupra vieţii lor, iar de ajutor pot fi cărțile de dezvoltare personală, filmele care abordează această temă, grupurile de terapie sau psihoterapia individuală.
Influența rețelelor sociale
O problemă despre care nu se vorbește suficient este formarea identității la adolescenţi prin prisma spațiului virtual. Avatarul, sau imaginea trucată și idealizată, este creat în scopul atragerii atenției și admirației. Neconcordanța dintre eul real și cel virtual poate declanşa trăiri intense, până la depresie. Indiferent de cât timp petrecem în mediul virtual, acesta nu îl va înlocui pe cel real, unde interacțiunile au loc fără protecția filtrelor de înfrumusețare sau a poveștii perfecte din spatele ecranului. Adolescenții care își formează o identitate dependentă de spațiul virtual vor întâmpina probleme de natură socială, în special cele legate de „sistemul de recompensă” al creierului, printre care se numără şi sistemul limbic, care se dezvoltă şi se maturizează cel mai rapid la vârsta adolescenței: în realitate, nu primim like-uri și inimioare, deci o validare ușoară, de moment.
Bullying și cyberbullying
„Sunt violenți, te umilesc în fața celorlalți și nu te respectă.” Violența verbală și/sau fizică, intimidarea și hărțuirea sunt doar câteva dintre provocările tinerilor de astăzi, în mediul școlar. Victimele agresiunii tind să raporteze sentimente de depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, izolare, performanță școlară slabă, idei suicidare sau chiar tentative de suicid. Problemele pot continua până la vârsta adultă, generând rezultate negative pe termen lung, cum ar fi stima de sine scăzută, depresia, comportamentul antisocial, vandalismul, consumul și abuzul de droguri, precum și idei suicidare. Cyberbullying-ul poate avea efecte pe termen lung, deoarece o poză cu un conținut compromițător, odată postată în mediul virtual, nu mai poate fi controlată, chiar dacă este eliminată ulterior.
Controlul parental nu mai este eficient la această vârstă, deoarece influența familiei scade, iar cea a anturajului crește, din dorința de a fi acceptat în grup. Cel mai eficient control parental este o relație solidă, în care comunicarea este deschisă, fără judecată și critică, unde adolescentul poate găsi înțelegere și suport.
