Hărțuirea morală la locul de muncă, subiect în emisiunea „Oamenii şi legea”, la TVR 1
Angajații au dreptul să se simtă liberi, să nu fie hărțuiți moral și psihologic la locul de muncă. Dacă simți că experimentezi hărțuirea sau nu știi exact ce presupune și care sunt drepturile și opțiunile tale, atunci acest articol este pentru tine!
„Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat (superior, subaltern sau egal ierarhic), care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: conduită ostilă sau nedorită; comentarii verbale; acțiuni sau gesturi”, explică avocata Mihaela Olaru, gazda emisiunii de educaţie juridică „Oamenii şi legea”, difuzată în direct la TVR 1, de luni până joi, de la ora 13.00. Despre acest subiect discută moderatoarea cu invitata sa de miercuri, 22 martie, Cristina Trăilă, avocat în Baroul București.
Hărțuirea la locul de muncă se împarte în două mari categorii: hărțuirea morală (bullying) și hărțuirea sexuală.
Hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă un comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
Iată 5 întrebări la care, dacă răspunsul tău este „DA”, înseamnă că experimentezi hărțuirea morală la locul de muncă:
- Este acest comportament deranjant?
- Este acest comportament repetitiv?
- Este un comportament ostil sau nedorit?
- Acest comportament îți afectează demnitatea sau starea de bine fizică sau psihică?
- A creat acest comportament un climat ostil de muncă?
Prin comportament deranjant înțelegem un comportament abuziv, umilitor, ofensiv pentru persoana care îl experimentează. Intenția din spatele comportamentului nu contează în mod necesar. O remarcă pe care cineva o consideră „glumă” poate fi percepută ca o ofensă de către o altă persoană, chiar dacă vorbitorul nu a avut intenția de răni receptorul. În același timp, niște remarci mai puțin politicoase sau mai tăioase ale unui coleg care are o zi mai proastă nu se pot considera hărțuire morală.
Cu toate acestea, sunt cazuri când un singur incident de violență verbală poate fi suficient pentru a fi etichetat drept hărțuire morală. Înseamnă că vorbele au rănit, au devalorizat, au denigrat ori au fost într-atât de agresive încât au înfricoșat, lucru care generează un mediu de lucru toxic, unde devine din ce în ce mai dificil să-ți faci treaba.
România trebuie să ratifice Convenția Organizației Internaționale a Muncii pentru eliminarea hărțuirii la locul de muncă. Aceasta ar duce la obligaţia ca legile existente deja să fie aplicate, îmbunătățite și monitorizate, pentru a determina autoritățile să intervină cu adevărat în cazurile de hărțuire – deloc izolate – de la locurile de muncă.
Este important de reţinut faptul că întotdeauna angajatorul este responsabil de securitatea și sănătatea salariaților săi în timpul programului de lucru. Prin urmare, angajatorul trebuie să aibă politici clare de protecție a angajaților împotriva hărțuirii morale. Angajatorul nu poate să stabilească, în nicio formă, reguli care să oblige sau să determine acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă, nici măcar în ceea ce privește clienții sau persoanele care interacționează cu salariații.
În legislația națională avem câteva acte normative care reglementează situațiile de hărțuire morală la locul de muncă:
- OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
- Codul muncii;
- Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați.
Urmărește emisiunea pe teme juridice „Oamenii și legea”, difuzată în direct la TVR 1, de luni până joi, de la ora 13.00, şi scrie întrebările și propunerile tale la adresa de mail: oameniisilegea@tvr.ro.
