Raport știri digitale 2025: concluzii optimiste pentru mass-media tradițională
Într-o lume în care platformele de socializare par să dicteze discursul public, Raportul știrilor digitale 2025, recent dezvăluit de Institutul Reuters în colaborare cu Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea din București, a oferit o revelație interesantă: mass-media tradițională din România continuă să aibă o influență semnificativă asupra publicului digital.

Acest studiu, care a chestionat peste 97.000 de persoane din 48 de piețe media globale, prezintă o imagine vie a tendințelor de consum de știri. Acesta evidențiază relevanța durabilă a televiziunii, radioului și presei scrise, chiar și în contextul ascensiunii unor platforme precum TikTok și YouTube.
Reziliență pentru mass-media tradițională în era digitală a României
În ciuda creșterii globale a rețelelor de socializare, canalele media tradiționale din România rămân o forță dominantă. Raportul știrilor digitale 2025 subliniază faptul că branduri precum ProTV, Antena 1 și Digi 24 continuă să captiveze publicul atât online, cât și offline.
ProTV, în special, se remarcă ca brand lider, combinând jurnalismul de investigație, acoperirea politică echilibrată, divertismentul și filmele de acțiune pentru a-și menține poziția de top. Jucători emergenți precum Recorder și G4Media, care se bazează pe donații și granturi, își conturează, de asemenea, o prezență semnificativă, dovedind că modelele de afaceri inovatoare pot prospera pe o piață competitivă.
Datele raportului arată că 26% din publicul digital al României are încredere în mass-media tradițională în general, în timp ce 31% își exprimă încrederea în canalele specifice pe care le urmăresc. Această încredere, coroborată cu statutul televiziunii ca sursă de știri preferată, subliniază capacitatea sectorului de a stabili agenda publică. Chiar și pe măsură ce platformele digitale se dezvoltă, amestecul de credibilitate și accesibilitate al mass-media tradițională o menține în fruntea peisajului informațional din România.
Influența rețelelor sociale și ascensiunea divertismentului online
Raportul Digital News 2025 notează că platformele de socializare sunt incontestabil influente, 78% dintre români folosind cel puțin o rețea pentru a accesa sau discuta știri. În rândul publicului mai tânăr, cifrele sunt și mai izbitoare: șase din zece persoane sub 35 de ani se bazează pe platforme bazate pe imagini sau videoclipuri, cum ar fi TikTok. Această schimbare a fost evidentă în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, unde un candidat de extremă dreapta, pro-rus, Călin Georgescu, a folosit TikTok pentru a obține cele mai multe voturi în primul tur, în ciuda unei expuneri minime în mass-media tradițională. Campania sa, marcată de o retorică anti-NATO și anti-UE, a evidențiat puterea rețelelor sociale de a amplifica vocile marginale.
Este important de spus, însă, că utilizarea internetului în România se extinde dincolo de rețelele sociale. Mii de români interacționează cu platformele de divertisment online, inclusiv cu serviciile de jocuri și streaming. Site-urile de cazinou online, precum Unibet Casino, exemplifică această tendință, atrăgând un număr tot mai mare de utilizatori către experiențe digitale interactive. În timp ce rețelele sociale și platformele de divertisment câștigă teren, putem spune că acestea completează, mai degrabă decât înlocuiesc, mass-media tradițională, care continuă să ancoreze încrederea publicului și fiabilitatea informațiilor.
O piață media de miliarde de euro: sport, alegeri și publicitate
Sectorul media din România se confruntă cu o creștere financiară fără precedent, Raportul Digital News 2025 estimând valoarea sa la peste 1 miliard de euro. Această creștere a fost determinată de evenimente majore precum meciurile UEFA, Jocurile Olimpice de vară și alegerile din 2024 la nivel local, parlamentar, european și prezidențial. Veniturile din publicitate au atins un record de 778 de milioane de euro, potrivit Initiative Media, în timp ce 180 de milioane de euro din fonduri publice au sprijinit mass-media de stat, inclusiv televiziunea publică, radioul și Agenția Națională de Presă.
Acest boom financiar reflectă rolul esențial al mass-media în timpul evenimentelor cu miză mare. Cu toate acestea, raportul ridică îngrijorări cu privire la alocarea fondurilor publice, în special a celor 150 de milioane de euro cheltuite pentru campanii politice. Astfel de cheltuieli, adesea folosite pentru a asigura o acoperire pozitivă, evidențiază necesitatea unei mai mari responsabilități în modul în care funcționează instituțiile media în perioadele electorale. În ciuda acestor provocări, afluxul de venituri a consolidat industria, permițând instituțiilor să investească în jurnalism de calitate și inovație digitală.
Viitorul peisajului mediatic din România
Raportul privind știrile digitale 2025 prezintă o imagine optimistă pentru mass-media tradițională din România, în ciuda provocărilor reprezentate de rețelele de socializare și interferențele politice. Creșterea financiară a sectorului, împreună cu încrederea publică susținută, îl poziționează bine pentru viitor. Cu toate acestea, raportul servește și ca un semnal de alarmă, îndemnând instituțiile media să abordeze direct probleme precum acoperirea plătită și dezinformarea.
Pe măsură ce România navighează prin această zonă mediatică complexă, echilibrul dintre platformele tradiționale și cele digitale va fi crucial. Concluziile raportului sugerează că, deși rețelele de socializare pot amplifica vocile și pot stimula implicarea, profunzimea și fiabilitatea mass-media tradiționale rămân de neegalat. Pentru posturi precum ProTV, Antena 1 și jucători emergenți precum Recorder, provocarea constă în valorificarea instrumentelor digitale, menținând în același timp integritatea jurnalistică.































