La 1 noiembrie Tradiţii pentru spor şi sănătate Praznicul Moşilor de Arhangheli sau Moşii de toamnă
În prima sâmbătă din luna noiembrie, dinaintea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, în Sâmbăta Luminii, se face mare praznic pentru cei adormiţi întru Domnul.
Pomenirea din această zi are o semnificaţie spirituală aparte : în lăcaşurile ortodoxe se oficiază slujbe speciale pentru toţi cei trecuţi la viaţa veşnică, moşii şi strămoşii noştri. Cu apelativul de moşi sunt numiţi nu numai morţii, dar şi sărbătorile orânduite special pentru ei, numite în popor Moşii de iarnă şi Moşii de Rusalii. La 1 noiembrie, prima sâmbătă din Anul Nou Bisericesc este Sâmbăta Luminii şi creştinii ortodocşi îi prăznuiesc pe cei adormiţi în dreapta credinţă, iar pomenirea celor dragi este numită în popor Moşii de Arhangheli sau Moşii de toamnă.
După Liturghie, slujba parastasului
În Biserica Ortodoxă, sâmbăta este o zi de pomenire pentru cei trecuţi la viaţa veşnică, pentru că Iisus a stat cu trupul în mormânt într-o zi de sâmbătă, coborând cu sufletul în iad pentru eliberarea celor drepţi- adormiţi. În lăcaşurile ortodoxe, în această zi de prăznuire, după Sfânta Liturghie se oficiază slujba parastasului.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Daruri de milostenie la slujba parastasului
În credinţa creştină, viaţa nu se termină odată cu moartea trupească. De aceea, o zi de comemorare pentru cei trecuţi la viaţa veşnică are o semnificaţie aparte. În această zi, să mergem la biserică, să rostim rugăciuni pentru rudele comemorate, să le amintim numele la Sfânta Liturghie şi să facem fapte de milostenie, împărţind sărmanilor din comunitatea în care trăim :colivă, vin, colaci, pachete cu mâncare, lumânări, haine şi diverse obiecte pentru un trai mai bun al acestor sărmani.
Prin tradiţie, cei adormiţi participă în mod nevăzut la Sfânta Liturghie, iar aceste jertfe, aduse de credincioşi spre pomenirea celor dragi, însoţesc rugăciunea rostită de preoţii slujitori.
.
Simboluri creştine în ziua praznicului
Coliva şi vinul nu trebuie să lipsească de la slujbele de pomenire. Coliva semnifică trupul celui adormit, este expresia materială a credinţei noastre în înviere, pentru că este preparată din boabe de grâu, iar Mântuitorul Iisus s-a folosit de parabola bobului de grâu, prevestind Învierea Sa.
Coliva sunten noi, toţi
De asemenea, coliva suntem noi toţi, uniţi în aceeaşi credinţă în Dumnezeu. Când se spune „Veşnica pomenire”, ţinem coliva noi, cei prezenţi la acea pomenire, împreună cu preotul. Dacă nu ajungem la platoul cu colivă, atingem cu mâna persoana din faţa noastră. Astfel, toţi suntem uniţi în acelaşi crez şi în aceeaşi credinţă.
„La Sfânta Liturghie, vinul şi pâinea se transformă în sângele şi trupul Domnului. Prin Sfânta Liturghie se reactualizează jertfa de pe Muntele Golgota în mod nesângeros. Totodată, prin această jertfă am fost eliberaţi noi, oamenii, din robia păcatului strămoşesc, făptuit de Adam şi Eva”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bd. Nicolae Titulescu).
Lumânările aprinse sunt faptele bune
Lumânările aprinse în ziua praznicului simbolizează atât lumina credinţei, cât şi lumina faptelor bune ale celui comemorat.
De aceea, pe parcursul slujbei trebuie să ardă tot timpul lumânări.
Tămâia este încrederea în viaţa veşnică
În zilele de pomenire, în timpul ritualului, tămâia trebuie să ardă din belşug, iar preotul să tămâieze ofrandele şi mormântele celor pomeniţi. Tămâia aprinsă reprezintă, de asemenea, încrederea în viaţa veşnică.
În cimitire, ofrande la mormintele celor dragi
Prin tradiţie, până în ziua praznicului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, în data de 8 noiembrie, fiecare creştin îi comemorează pe cei dragi, rude şi prieteni, plecaţi la viaţa de dincolo. În aceste zile, în cimitire aşezăm ofrande pe mormintele celor dragi : flori proaspete, aprindem lumânări şi tămâie lângă crucea care veghează somnul celui adormit. Momentele de reculegere şi rugăciunile rostite la mormintele celor comemoraţi sunt dovezi ale iubirii noastre faţă de cei dragi, plecaţi în eternitate.
Evlavie şi generozitate
Tradiţia creştină spune că ofrandele oferite de sufletul celui adormit au puterea să mijlocească pe lângă Dumnezeu pentru iertarea unor păcate, săvârşite de acesta cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. Pentru că, potrivit credinţei creştine, toţi cei care mor împăcaţi cu Dumnezeu, dar şi cu semenii lor pe care au fost supăraţi în timpul vieţii, se unesc cu Mântuitorul Hristos, primul care a biruit moartea.
Din biserica lui Hristos fac parte creştinii cei vii şi cei adormiţi
Spre deosebire de alte religii, creştinii cei vii şi cei adormiţi (morţi)- fac parte din Biserica lui Hristos. Aceasta îi numeşte pe cei trecuţi la viaţa de dincolo „adormiţi”. Astfel, Mântuitorul Iisus dăruieşte cuvântului „adormit” înţelesul de înviere, ştiut fiind faptul că, din această stare, cel adormit se poate trezi.
Pomelnicele, de ajutor pentru sufletele celor adormiţi
În ziua prăznuirii, care se desfăşoară în biserici, este esenţială prezenţa noastră la slujbă, cu evlavie şi în deplină linişte. Dimineaţa, după slujba Sfântei Liturghii, la slujba Parastasului, preotul citeşte pomelnicele, cu numele de botez ale rudelor adormite.
Ofrande sfinţite pentru copii, vârstnici şi bolnavi
Acum ofrandele sfinţite în sfântele lăcaşuri : coliva, prescurea (pâinea) şi vinul, simboluri ale unităţii euharistice dintre cele două lumi, se împart în primul rând celor săraci- copiilor şi vârstnicilor, dar şi persoanelor bolnave din comunitatea noastră. În pachetele cu mâncare să punem struguri, peşte, pâine, colivă şi măsline, comparate de Iisus cu sufletul omului.
Ofrande pentru cei morţi fără lumină
În ziua praznicului se aprind lumânări pentru cei vii şi pentru cei morţi fără lumină. De asemenea, se împart ofrande : colivă , mâncare şi vin pentru cei morţi fără lumină în împrejurări năpraznice: înecaţi, omorâţi, trăsniţi, dispăruţi în accidente rutiere.
Cel care respectă tradiţia va fi binecuvântat cu un har
Acum, din roadele binecuvântate ale acestei toamnei bogate, putem oferi săracilor ofrande mai generoase pentru cei adormiţi. În schimb, tradiţia creştină spune că, în urma acestor pomeniri, puterea divină îl învredniceşte pe cel care le împlineşte cu harul de care are nevoie şi cu toate cele care îi sunt de folos. În acelaşi timp, respectând tradiţia Moşilor de toamnă vom petrece postul Crăciunului în deplină sănătate.
Finii se duc la naşi cu colăcei
În ziua praznicului, finii se duc la naşi cu colăcei; acest obicei anticipează darul colacilor mari, pe care finii îi vor duce naşilor de Crăciun.
