La 14 octombrie, creștinii o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași

simeon stalpnicul png
Sf├ónta Cuvioas─â Parascheva este cinstit─â cu evlavie de ortodoc╚Öii rom├óni ├«n toat─â ╚ŤaraSursa foto:Cre╚Ötinortodoc╚Öi.ro

La data de 14 octombrie credincio┼čii din toate zonele ╚Ť─ârii, dar ╚Öi din ╚Ť─ârile vecine vin ├«n pelerinaj la Ia┼či s─â se roage cu smerenie pentru s─ân─âtate ╚Öi ├«mplinirea dorin╚Ťelor la moa┼čtele Cuvioasei Parascheva. De c├ónd cinstitele sale moa╚Öte au fost aduse ├«n ╚Ťara noastr─â ┼či se odihnesc ├«n Catedrala Mitropolitan─â din Ia┼či, pentru credincio╚Öii din ╚Ťara noastr─â, sf├óntul l─âca╚Ö este un loc de pelerinaj nu numai ├«n ziua praznicului.

Cuvioasa Parascheva a fost cinstită de moșii și strămoșii noștri

De mai bine de  350 de ani, Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea rom├ónilor, este cinstit─â, mai ales ├«n Moldova, de c├ónd cinstitele sale moa╚Öte  au fost aduse ├«n ╚Ťara noastr─â. Ca m─ârturie vie pentru cinstirea pe care str─âmo╚Öii no╚Ötri i-au adus-o Cuvioasei sunt  zecile de biserici ortodoxe care-i poart─â hramul.  ├Än aceste sfintele l─âca╚Öuri, credincio╚Öii se roag─â la icoana f─âc─âtoare de minuni a Cuvioasei.

Credincio╚Öii din ╚Ť─ârile vecine ╚Öi rom├ónii se roag─â ├«mpreun─â

Prin tradi┼úie, mul┼úi credincio┼či din Bulgaria, Grecia ┼či Serbia vin la Ia┼či ├«n zilele c├ónd Cuvioasa este s─ârb─âtorit─â de credincio┼čii ortodoc┼či din ┼úara noastr─â. ├Ämpreun─â se roag─â cu smerenie pentru s─ân─âtate, pentru spor ├«n casele lor, dar ┼či pentru odihna rudelor plecate ├«n eternitate.

Istoricul s─ârb─âtorii

Cuvioasa Parascheva s-a  n─âscut ├«n prima jum─âtate a secolului al XI ├«n localitatea Epivata din Tracia ( aproape de Constantinopol- Istanbulul de ast─âzi) ├«ntr-o familie de cre┼čtini ├«nst─âri┼úi.  Din copil─ârie, Cuvioasa ├«┼či ├«nso┼úea p─ârin┼úii la biseric─â duminica, ┼či ├«n zilele de s─ârb─âtoare. C├ónd a ├«mplinit v├órsta de zece ani, ea a fost impresionat─â de cuvintele preotului, rostite la o liturghie de duminic─â. Atunci, preotul le-a amintit credincio┼čilor chemarea M├óntuitorului Iisus: ÔÇ×Oricine voie┼čte s─â vin─â dup─â Mine s─â se lepede de sine, s─â-┼či ia crucea ┼či s─â-mi urmeze Mie (Marcu 8-34)ÔÇŁ. Acea slujb─â a influen╚Ťat destinul tinerei Parascheva pentru c─â  atunci ea a sim┼úit c─â trebuie s─â-i  ajute pe cei s─âraci ┼či s─â-L slujeasc─â pe M├óntuitorul Iisus cu tot devotamentul. De aceea, ├«n repetate r├ónduri, Cuvioasa a d─âruit s─âracilor hainele sale ┼či s-a ├«mbr─âcat cu hainele modeste ale acestora.

Dup─â moartea p─ârin┼úilor, Cuvioasa ╚Öi fratele ei, un apreciat episcope, au mo╚Ötenit o impresionant─â avere. Partea care i se cuvenea, Parascheva a ├«mp─âr┼úit-o s─âracilor ┼či a ales calea Pustiei, ├«ndrept├óndu-se spre ┼úinutul Pontului.  ├Än ÔÇŁCartea rom├óneasc─â de ├«nv─â╚Ť─âtur─âÔÇŁ a mitropolitului Varlaam  (ap─ârut─â ├«n anul 1643 la Ia╚Öi) se men┼úioneaz─â c─â t├ón─âra Parascheva a fost un sprijin material ┼či moral pentru s─âracii din Epivata, localitatea ei natal─â.

În Mănăstirea Maicii Domnului,  Cuvioasa Parascheva s-a călugărit

├Än apropiere de Constantinopol, Cuvioasa a fost impresionat─â de M─ân─âstirea Maicii Domnului din localitatea Heracleea ╚Öi a hot─âr├ót s─â   intre  ├«n monahism. ├Än acest l─âca╚Ö Cuvioasa a petrecut cinci ani. De aici, a pornit ├«n pelerinaj ├«n ┼óara Sf├ónt─â, pe urmele M├óntuitorului Iisus  ╚Öi ale Sfin╚Ťilor apostoli. ├Än urma acestei experine┼úe duhovnice╚Öti, t├ón─âra c─âlug─âri┼ú─â s-a nevoit cu postul ┼či cu rug─âciunea ├«ntr-o m├ón─âstire de maici ├«n pustiul Iordanului. Dar, la v├órsta de 25 de ani, un ├«nger i-a dat pova┼ú─â s─â se re├«ntoarc─â ├«n ┼úinutul natal.

Ascultând povaţa îngerului, Cuvioasa a revenit în Epivata

├Än cazania Sa, Sf├óntul Varlaam consemneaz─â un mesaj divin: ÔÇ×S─â la┼či pustia ┼či la mo┼čia ta s─â te ├«ntorci, c─â acolo ┼úi se cade s─â la┼či trupul p─âm├óntului ┼či s─â treci din aceast─â lume c─âtre Dumnezeu, pe Care L-ai iubitÔÇŁ. Influen╚Ťat─â de mesajul mesajul ├«ngerului ╚Öi de cazania Sf├óntului Varlaam, t├ón─âra c─âlug─âri┼ú─â s-a ├«ntors ├«n localitatea natal─â petrec├óndu-╚Öi timpul ├«n rug─âciuni. Nimeni din localitatea natal─â nu ╚Ötia cine este, din ce familie provine ┼či ce via┼ú─â smerit─â a dus ├«n credin┼úa lui Hristos.

Dup─â doi ani petrecu╚Ťi ├«n anonimat, Cuvioasa a plecat la Domnul

Cuvioasa a petrecut doi ani  pe meleagurile natale, ├«n anonimat. La v├órsta de 27 de ani Cuvioasa a plecat la Domnul. Localnicii au ├«ngropat-o ca pe o cre┼čtin─â. Mai t├órziu, trupul Cuvioasei a fost descoperit printr-o fericit─â ├«nt├ómplare.

Cum a fost descoperit trupul Cuvioasei

Potrivit tradi┼úiei locale, un marinar a murit pe o corabie ┼či valurile i-au aruncat trupul pe ┼ú─ârm. Atunci, un cre╚Ötin din zon─â ( cu numele de Gheorghe, a╚Öa cum precizeaz─â documentele religioase consemnate de contemporani), a insistat ├«n r├óndul localnicilor ca marinarul s─â fie ├«ngropat dup─â r├ónduiala credincio┼čilor din localitate. Pe c├ónd se s─âpa groapa, pentru ├«nhumarea marinarului, localnicii au descoperit trupul Cuvioasei neputrezit, eman├ónd o mireasm─â specific─â moa┼čtelor. Cu to┼úii au hot─âr├ót s-o ├«nhumeze pe t├ón─âra necunoscut─â al─âturi de trupul cor─âbierului. La scurt timp, Gheorghe, cre┼čtinul care a s─âpat groapa, a visat o ├«mp─âr─âteas─â, a┼čezat─â pe un scaun luminos, ├«nconjurat de ├«ngeri. ├Än vis, ├«mp─âr─âteasa ├«l mustra pe Gheorghe, cre┼čtinul care a s─âpat groapa, ┼či-i spunea c─â trupul ei neputrezit s─â fie a┼čezat la loc de cinste.

Moa╚Ötele Cuvioasei au fost a╚Öezate ├«n Biserica Sfin╚Ťii Apostoli

Localnicii din Epivata  au respectat dorin┼úa ├«mp─âr─âtesei din vis, care era chiar Cuvioasa Parascheva, ╚Öi i-au a╚Öezat moa┼čtele ├«n Biserica Sfin┼úii Apostoli din Epivata. ├Än acest loc de ├«nchinare, moa┼čtele Cuvioasei au r─âmas timp de 200 de ani. ├Än tot acest interval, documentele vremii consemneaz─â semnele primelor minuni, care au ap─ârut ├«n toate l─âca┼čurile de cult, acolo unde erau str─âmutate moa┼čtele Sfintei: ├«n cetatea T├órnovei, apoi la Belgrad, iar din secolul al XVI-lea, la Constantinopol, a┼ča cum poveste┼čte Meletie, Mitropolitul Atenei.

Domnitorul Vasile Lupu a adus moa┼čtele Cuvioasei la Ia┼či

├Än anul 1641, Partenie, Patriarhul Constantinopolului, a primit 250 de pungi de galbeni de la domnitorul Vasile Lupu. Acesta trebuia s─â achite datoriile Patriarhiei fa┼ú─â de Fanarul din Constantinopol, unde moa┼čtele Cuvioasei erau ad─âpostite de Patriarhie. ├Än semn de recuno┼čtin┼ú─â, Patriarhul Partenie, zis cel B─âtr├ón, ├«mpreun─â cu Sf├óntul Sinod i-au d─âruit domnitorului moa┼čtele Cuvioasei. Dup─â aceea, domnitorul Vasile Lupu a trebuit s─â mai pl─âteasc─â alte 300 de pungi de galbeni Por╚Ťii  Otomane, pentru a primi ├«nvoirea s─â aduc─â sfintele moa┼čte ├«n Moldova ┼či s─â fie ├«nso┼úite de un capugiba┼ča, un comandant al o┼čtirii otomane, ├«mpreun─â cu ofi┼úerii s─âi. Respect├ónd aceste condi┼úii, moa┼čtele puteau fi aduse la Ia┼či, deoarece la turci era interzis─â str─âmutarea unui mort pe o distan┼ú─â mai mare de trei mile, cu excep┼úia trupului unui sultan. Dup─â aceste eforturi financiare, cinstitele moa┼čte ale Cuvioasei au fost aduse la Ia┼či. Pe tot traseul, credincio┼čii au ├«nt├ómpinat racla cu sfintele moa┼čte cu mare bucurie. Sfintele odoare au fost a┼čezate ├«n biserica M├ón─âstirii ÔÇ×Sfin┼úii Trei Ierarhi.ÔÇŁ

Dovada unei minuni: moa┼čtele au r─âmas nev─ât─âmate dintr-un incendiu

├Än Biserica M─ân─âstirii ÔÇŁSfin╚Ťii Trei ierarhiÔÇŁs-a petrecut o minune ├«n urma c─âreia moa┼čtele Cuvioasei au sc─âpat nev─ât─âmate dintr-un incendiu. Focul a izbucnit de la un sfe┼čnic, a┼čezat la catafalcul Sfintei, ├«n paraclisul M├ón─âstirii Sfin┼úii Trei Ierarhi ├«n noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888. ├Än incendiu, s-a topit argintul care ├«mbr─âca racla, dar lemnul ┼či sfintele moa┼čte, de┼či erau ├«nv─âluite de j─âratic, au r─âmas neatinse de foc, iar dovada acestei minuni se p─âstreaz─â ╚Öi ast─âzi. Dup─â acel incendiu,  moa┼čtele Sfintei au fost mutate ├«n Catedrala Mitropolitan─â din Ia┼či. De atunci, ├«n acest sf├ónt l─âca╚Ö vin s─â se ├«nchine, ┼či s─â-i cear─â ajutorul Cuvioasei, mii de credincio┼či din Moldova, din ┼úar─â ┼či din str─âin─âtate.

├Än Rom├ónia exist─â dou─â l─âca╚Öuri care ad─âpostesc moa┼čtele Cuvioasei Parascheva

├Än ┼úara noastr─â exist─â dou─â l─âca┼čuri sfinte care ad─âpostesc racle cu moa┼čtele Cuvioasei: La Ia┼či, ├«n Catedrala Mitropolitan─â ┼či ├«n Bucure┼čti, ├«n Biserica Sf├ónta Vineri Nou─â, unde este a┼čezat─â la loc de cinste o racl─â cu o p─ârticic─â din cinstitele Sale moa┼čte.

La ceas de s─ârb─âtoare

La ceas  de s─ârb─âtoare, p─ârinntele Valentin Fotescu, Doctor ├«n Teologie, preot care sluje┼čte ├«n sf├óntul l─âca┼č, ne adreseaz─â un cuv├ónt de ├«nv─â┼ú─âtur─â: ÔÇ×Fiind mare s─ârb─âtoare s─â ascult─âm ce zice c├óntarea: ÔÇ×Bucur─â-te Cuvioas─â Maic─â Parascheva, mult folositoare, mult ajut─âtoareÔÇŁ. Pentru c─â a tr─âit printre noi, ┼čtie durerile noastre, ┼čtie necazurile mamelor ┼či necazul celor s─âraci. ├Än zi de s─ârb─âtoare, c├ónd este pomenit─â Maica Parascheva, credincio┼čii vin ├«n num─âr mare, mai ales c─â-i sim┼úim ┼či prezen┼úa fizic─â ├«n biserica noastr─â, Cuvioasa av├ónd aici o p─ârticic─â din sfintele ei moa┼čte. Ne putem ├«n─âl┼úa g├óndul sublim c─âtre Maica Parascheva, ating├ónd sfintele sale moa┼čte, ca rug─âciunea noastr─â s─â fie ascultat─â cu mult spor. ┼×i anul acesta, s─â ne bucur─âm, cu mic , cu mare, de aleasa s─ârb─âtoare a Cuvioasei noastre, binecuv├óntat─â de Dumnezeu nou─â, tuturor oamenilor pentru a ne smeri mai mult ┼či pentru a iubi pe aproapele nostru din tot sufletul ┼či din tot cugetul nostru. ┼×i, precum via┼úa c─ârbunelui este ├«mprosp─âtat─â de mireasma smirnei, tot a┼ča s─ârb─âtoarea Sfintei Cuvioase ne ├«mprosp─âteaz─â n─âdejdea ├«mplinirii lucr─ârilor noastreÔÇŁ.

bote bal contesa JPG
carmen iohannis presidency.ro
Tiriac
roland stanescu jpg
Ricky Martin sexy la plaj─â (6) jpg
lidia buble png
image png
michael o leary sef ryanair scumpiri webp
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
image
image
image
image
image png
image png
image png
1 png
antibiotice naturale jpg
18 vedete la untold 2021 5 jpg jpeg