Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Tradiții care atrag norocul și alungă paguba
Anul acesta, cei aproape un milion de români care poartă numele de Gheorghe își vor serba onomastica a doua zi de Sfintele Paști, luni, 29 aprilie. Din motive pastorale, Sfântul Sinod a luat această hotărâre, deoarece data de 23 aprilie, ziua de prăznuire a Sfântului Gheorghe, a coincis cu Sfânta și Marea Marți din săptămâna Patimilor , zi de tristețe.
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române
Sf. Gheorghe a fost patronul spiritual al domnitorului Ștefan cel Mare
*Marele mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ştefan cel Mare. De aceea, imaginea sfântului era pictată pe steagul Moldovei Medievale, dăruit de Ştefan cel Mare Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitorie a domnitorului moldovean.
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul mai multor ţări precum, Anglia, Georgia, Germania, Lituania, Portugalia şi Grecia.
Orașe care sunt protejate de Sf. Gheoghe
Totodată, sub protecţia Sfântului Gheorghe stau mai multe oraşe cu nume celebre: Veneţia, Geneva şi Moscova.
În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, pe când în unele zone din Spania, ziua de prăznuire a Mucenicului Gheorghe este celebrată cu mese îmbelşugate şi cu multe daruri, ce se oferă sărbătoriţilor.
„În România, Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de Biruinţă, este invocat în numeroase lăcaşuri creştine, binecuvântate cu hramul Sfântul Gheorghe. De asemenea, un braţ al Dunării aminteşte că, atunci când este invocat, Sfântul Gheoghe ocroteşte orice colţ de ţară şi de lume.
Evlavia românilor, pentru unul dintre cei mai iubiţi sfinţi de pe mapamond, se reflectă şi în faptul că mulţi dintre ei poartă slăvitul lui nume", precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Capitală.
Marele Mucenic ocroteşte mai multe categorii sociale
În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este patronul măcelarilor, agricultorilor, călăreţilor, fermierilor şi al bolnavilor de lepră.
Praznicul anunţă începutul verii pastorale
Praznicul Sfântului Gheorghe este asociat cu începutul verii pastorale, aşa cum Sfântul Dumitru anunţă încheierea acestui sezon.
După slujbă, credincioşii primesc flori de liliac
Potrivit tradiţiei, în ziua praznicului, după slujbă, în biserici, credincioşii primesc flori de liliac, iar în unele zone din sudul ţării ei primesc crenguţe de leuştean, plante care au efecte benefice asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor, ocrotindu-i, în acelaşi timp, de situaţii neprevăzute.
Ferestrele şi porţile casei se împodobesc cu ramuri de salcie
În ziua praznicului, când se serbează Moşii de Sfântul Gheorghe, este bine ca uşile şi ferestrele casei să fie împodobite cu ramuri de salcie.
Salcia are puteri magice
Şi porţile gospodăriei trebuie împodobite cu ramuri şi cu muguri de salcie, pentru că planta are în acestă zi puteri magice şi-i apără pe gospodari de boli şi de pagubă.
În ziua praznicului, oamenii se cântăresc
În această zi, oamenii se cântăresc. Prin acest ritual, ei sunt convinşi că vor fi sprinteni până la anul, când ritualul se înnoieşte tot în ziua de Sfântul Gheorghe.
Ritual pentru a păstra sporul casei
În această zi, gospodarii dau foc gunoaielor şi vechiturilor, iar cenuşa rămasă, după ce totul a ars, se amestecă foarte bine cu untură, cu care se ung uşile grajdurilor pentru a îndepărta spiritele rele, care vin în acestă noapte şi intră în adăpostul animalelor să fure sporul casei: laptele şi ouăle.
În Bucovina, obiceiul urzicatului
În Bucovina se practică obiceiul „urzicatului". În zorii zilei, în multe localităţi din acestă zonă geografică, tinerii îşi ating mâinile şi picioarele cu urzici. Se crede că acest ritual îi ajută să fie mai viguroşi şi mai sprinteni.
Fetele necăsătorite seamănă busuioc
Fetele, care vor să fie iubite şi să se căsătorească cu sufletul pereche, trebuie să semene în acestă zi busuioc.
Când busuiocul a înflorit, ele îl poartă în păr sau îl usucă şi-l poartă în poşetă, dăruid o crenguţă persoanei pe care o iubesc.Un ritual cu “apă neîncepută” alungă energiile negative
Se alungă energiile negative
Pentru a alunga energiile negative din jurul lor, în zorii praznicului, în multe zone din ţară, gospodarii obişnuiesc să scoată apă din fântâna casei, să-şi spele faţa mai întâi cu această apă numită în popor “apă neîncepută” şi apoi să-şi umezească faţa cu agheasmă. Dacă într-o gospodărie nu există fântână, împlinesc ritualul spălându-şi faţa cu apă plată sau cu apă de izvor, dintr-o sticlă pe care s-o desfacă în zorii zilei.
Pentru sporul laptelui
În mediul rural se mai păstrează obiceiul de a împodobi cofele de muls lapte cu multă verdeaţă. Cofele astfel împodobite şi umplute cu apă se pun în faţa casei, dis de dimineaţă pentru a fi întâmpinate de San George (denumirea populară a Mucenicului Gheorghe). După ora prânzului, apa şi verdeaţa cu care au fost împodobite cofele se adaugă în hrana vitelor. Se crede că astfel laptele nu mai este furat de “spiritele rele”.