Tradi┼úii pentru spor ┼či s─ân─âtate la s─ârb─âtoarea Na┼čterii Domnului - Cr─âciunul

23 decembrie 2014
image
Adorarea p─âstorilor - pictur─â a lui Gerard van Honthorst (1622)

Prin tradi┼úie, Cr─âciunul este s─ârb─âtoarea sf├ór┼čitului de an patronat─â de Mo┼č Ajun, fratele geam─ân al lui Mo┼č Cr─âciun, unul dintre apostolii lui Iisus. De la Mo┼č Ajun s-a r─âsp├óndit obiceiul colindului, iar cei care merg pe la casele gospodarilor, s─â le ureze acestora spor ┼či s─ân─âtate, sunt solii care vestesc cre┼čtinilor bucurii ┼či ├«mpliniri pentru aleasa s─ârb─âtoare a Na┼čterii Domnului.

ÔÇ×Rostul Na┼čterii Fiului lui Dumnezeu pe p─âm├ónt este sfin┼úirea omului ┼či participarea lui la via┼úa ve┼čnic─â. Taina Na┼čterii Fiului lui Dumnezeu pe p─âm├ónt ┼či apropierea lui fa┼ú─â de noi, oamenii, ne cheam─â s─â ne ridic─âm ┼či s─â ne apropiem de El, s─â-l ├«nt├ómpin─âm ├«n via┼úa noastr─â prin dreapta credin┼ú─â, prin rug─âciune, prin ├«mp─ârt─â┼čirea cu Sfintele Taine ┼či prin fapte bune fa┼ú─â de cei s─âraci ┼či afla┼úi ├«n suferin┼ú─â. A┼ča s─â-l ├«nt├ómpin─âm pe Hristos ├«n sufletul ┼či ├«n casele noastre ┼či s─â ne bucur─âm de Lumina S─ârb─âtorii care este mama s─ârb─âtorilor cre┼čtineÔÇŁ, ne spune p─ârintele Valentin Fotescu, Doctor ├«n Teologie, preot la Biserica Sf├ónta Vineri Nou─â din Bucure┼čti (b-dul Nicolae Titulescu).

Părinţii să dăruiască fiecărui copil câţiva bănuţi

Tradi┼úia spune c─â Mo┼č Ajun a or├ónduit ca ├«n aceast─â noapte sf├ónt─â, p─ârin┼úii s─â-i d─âruiasc─â fiec─ârui copil ┼či c├ó┼úiva b─ânu┼úi. Acest dar financiar simbolizeaz─â sporul, de care se va bucura copilul p├ón─â la anul urm─âtor.

Cele mai frumoase tradiţii au legătură cu familia

La marele Praznic al Cr─âciunului, cele mai frumoase tradi┼úii sunt legate de via┼úa de familie. Toate ├«┼či adun─â seva din miturile str─âvechi sau din cele cre┼čtine, din rodul rug─âciunilor adresate Maicii Domnului ┼či Fiului ei, Iisus Hristos.

Tradiţii care se practică în Ajunul Crăciunului

Pentru s─ân─âtatea copiilor

Tradi┼úiile legate de s─ân─âtatea copiilor se practic─â cu sfin┼úenie ├«n Ajunul Cr─âciunului ├«n multe jude┼úe ale ┼ú─ârii. Atunci, pe l├óng─â alte bun─ât─â┼úi, copiilor li se d─â s─â m─ân├ónce la mas─â semni┼úe de bostan, pentru ca ei s─â fie s─ân─âto┼či tot anul.   

Ritual pentru ca pâinea să rămână proaspătă

Un alt obicei, practicat de secole ├«n seara de Ajun, se refer─â la ungerea p├óinilor cu ÔÇ×muruial─âÔÇŁ, o past─â preparat─â din f─âin─â de gr├óu ┼či aghiazm─â. Ritualul se face pentru ca p├óinile s─â se p─âstreze proaspete ┼či gustoase, iar cu muruiala care a r─âmas, gospodarii trebuie s─â ung─â pomii, pentru ca ├«n anul urm─âtor rodul lor s─â fie ┼či mai bogat.

simeon stalpnicul png
În seara de Ajun, pâinea făcută în casă se unge cu

Pentru sporul laptelui

├Än Muntenia, Oltenia ┼či ├«n Banat, ├«n Ajunul marelui praznic, unele gospodine fr─âm├ónt─â un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospod─ârie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea s─â aib─â lapte din bel┼čug tot anul.

Vin colind─âtorii

Tot ├«n Ajunul Cr─âciunului, cetele de colind─âtori vin s─â ureze bucurii ┼či spor ├«n munc─â tuturor gospodarilor din comunitatea respectiv─â. Un astfel de obicei se respect─â de secole ├«n localitatea Rom├óne┼čti din jude┼úul Suceava. Aici, copiii mici vin primii s─â colinde la casele gospodarilor. Mai t├órziu, ├«n gospod─âriile  localnicilor vin s─â-┼či colinde rudele, prietenii ┼či vecinii copiii ┼čcolari. Pentru ur─ârile de bine adresate, colind─âtorii primesc de la gazde colaci, nuci ┼či mere.

simeon stalpnicul png
Colindatul este o tradiţie străveche întâlnită în toate zonele ţării

Ultimii care colind─â ├«n familiile din zona respectiv─â sunt  fl─âc─âii. Ei poposesc mai ales ├«n familiile care au fete de m─âritat. Colindele lor sunt foarte frumoase ┼či impresioneaz─â prin melodie ┼či con┼úinut. Pentru seara magic─â de Cr─âciu, fl─âc─âii repet─â colindele tradi┼úionale pentru ca ur─ârile lor s─â fie impecabile. ├Än grupul fl─âc─âilor colind─âtori, doi tineri adun─â darurilor ┼či vinul.

Preparatele tradiţionale să împodobească masa festivă

Dumnezeu a or├ónduit s─ârb─âtoarea Cr─âciunului, pentru ca omul s─â deguste roadele p─âm├óntului. Pe l├óng─â acestea, preparatele din porc ├«mpodobesc masa de s─ârb─âtoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine s─â preg─âteasc─â pentru masa festiv─â din Ajunul Cr─âciunului sup─â ┼či friptur─â, preparate dintr-o g─âin─â gras─â, sacrificat─â special pentru acest eveniment religios.

Pentru ca pomii fructiferi s─â rodeasc─â

Tot ├«n Ajunul Cr─âciunului, ├«n multe zone din ┼úar─â, pentru ca pomii fructiferi s─â rodeasc─â ┼či mai mult, gospodarii leag─â c├óte un snop de paie ├«n jurul tulpinii lor.

În noaptea magică de Crăciun se respectă cultul morţilor

├Än familiile care respect─â cultul mor┼úilor, ├«n Bucovina ┼či ├«n multe localit─â┼úi din Arge┼č, ├«n noaptea de Cr─âciun se ├«mpline┼čte o tradi┼úie: se pun pe mas─â un pahar cu ap─â ┼či un colac, pentru ca cei r─âposa┼úi, care vin la casele lor ├«n noaptea magic─â de Cr─âciun, c├ónd se deschid cerurile, s─â se bucure c─â n-au fost uita┼úi.

Apicultorii respectă cu sfinţenie o datină

┼×i apicultorii respect─â cu sfin┼úenie o datin─â; ├«n Ajunul Cr─âciunului ei nu ├«nstr─âineaz─â nici un obiect din cas─â, pentru ca albinele s─â nu p─âr─âseasc─â stupii ├«n timpul roitului (nunta albinelor) ┼či s─â fie plini de miere. 

Prin tradiţie, persoanele violente vor fi pedepsite

În timp, s-a dovedit că persoanele care se manifestă violent sau care se răzbună pe semenii lor, în Ajunul sărbătorii, vor suferi tot anul de buboaie.

O tradiţie anticipează cum va fi vremea în anul următor

├Äncep├ónd din Ajunul Cr─âciunului, ├«n Muscel, cre┼čtinii cred c─â  urm─âtoarele patru zile corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 decembrie este simbolul prim─âverii, a doua zi reprezint─â vara, 26 decembrie simbolizeaz─â toamna, iar ziua de 27 decembrie anticipeaz─â cum va fi vremea ├«n iarna ce urmeaz─â.  

Focul nu se stinge în căminele gospodarilor

├Än multe localit─â┼úi din Banat, din  Ajunul Cr─âciunului, focul din vatra gospod─âriei nu se stinge p├ón─â ├«n ziua praznicului, pentru ca anul ce vine s─â fie spornic din toate punctele de vedere ┼či s─â aduc─â acelei familii multe bucurii.   

├Än Ajunul Cr─âciunului se ├«mpodobe┼čte bradul

├Än aceast─â zi, se ├«mpodobe┼čte bradul cu dulciuri; sub brad se pun daruri pentru Mo┼č Cr─âciun: un colac, un c├órnat ┼či o sticl─â de rachiu,  iar pentru calul Mo┼čului, sub brad se pun gr─âun┼úe ┼či f├ón.

simeon stalpnicul png
În seara de Ajun, pâinea făcută în casă se unge cu "muruială" ca să rămână proaspătă

Tradi┼úia spune c─â bomboanele cu care ├«mpodobim bradul trebuie s─â fie dulci, pentru ca via┼úa membrilor familiei s─â fie armonioas─â ┼či dulce, p├ón─â la Cr─âciunul urm─âtor.  

Gospodarii din Banat a┼čteapt─â colind─âtorii (pi┼ú─âr─âii) din Ajunul Cr─âciunului p├ón─â ├«n diminea┼úa praznicului. Ace┼čti mesageri ai norocului  merg din cas─â ├«n cas─â ┼či sunt primi┼úi ├«n ograd─â de gazdele care le ofer─â nuci, mere ┼či rachiu. B─âutura este adunat─â ├«ntr-o damigean─â de ÔÇ×v─âtavÔÇŁ (conduc─âtorul colind─âtorilor). V─âtavul are fa┼úa acoperit─â cu o masc─â, pentru ca s─âtenii s─â nu-i recunoasc─â identitatea. Diminea┼úa, c├ónd s-a luminat de ziu─â, gospodarii sunt colinda┼úi de copiii din comunitatea respectiv─â.

Legendele vestesc c─â Iisus s-a n─âscut ├«n ieslea lui Mo┼č Cr─âciun

Una dintre cele mai vechi legende, referitoare la na┼čterea lui Iisus, spune c─â Maica Domnului a cerut g─âzduire lui Mo┼č Ajun s─â nasc─â ├«n gospod─âria sa. Fiind prea s─ârac s─â primeasc─â oaspe┼úi, Mo┼č Ajun a ├«ndrumat-o pe Maica lui Iisus s─â merg─â la Mo┼č Cr─âciun, fratele lui mai ├«nst─ârit.

simeon stalpnicul png
├Ämpodobirea pomului de Cr─âciun este un obicei prezent ├«n toat─â lumea cre┼čtin─â

├Äntr-o alt─â legend─â se poveste┼čte c─â Fecioara Maria a urmat sfatul lui Mo┼č Ajun ┼či s-a dus s─â nasc─â ├«n casa lui mo┼č Cr─âciun. Cr─âciunoaia, care ┼čtia c─â so┼úul ei nu-i iube┼čte pe cre┼čtini, a ad─âpostit-o pe ascuns ├«n grajdul casei ┼či i-a mo┼čit pruncul. C├ónd a aflat, Cr─âciun ┼či-a pedepsit so┼úia t─âindu-i m├óinile. Atunci, Fecioara Maria a ├«nf─âptuit un miracol ┼či i-a ÔÇ×lipitÔÇŁ m├óinile la loc. Cr─âciun ┼či-a recunoscut gre┼čeala ┼či s-a bucurat c├ónd a v─âzut ce minune a f─âcut Maica Domnului ajut├ónd-o pe so┼úia lui s─â nu r─âm├ón─â infirm─â. Atunci, Cr─âciun a hot─âr├ót s─â s─ârb─âtoreasc─â fericitul eveniment: el a aprins un rug din lemne ┼či membrii familiei lui s-au prins ├«n hor─â.

Cr─âciun ├«mpline┼čte ├«n fiecare an o misiune special─â

Dup─â acest eveniment, Cr─âciun cel dur ┼či ne├«nduplecat, a devenit un om bl├ónd ┼či generos, d─âruindu-i Maicii Domnului diferite produse preparate ├«n gospod─âria lui: ca┼č, unt, untur─â, lapte ┼či sm├ónt├ón─â. ├Än final, legenda spune c─â Mo┼č Cr─âciun s-a convertit la cre┼čtinism, iar Maica Domnului i-a ├«ncredin┼úat o misiune pe care s-o ├«mplineasc─â an de an, ├«n ziua de 25 decembrie, iar aceast─â zi s─â-i  poarte numele. 

Colindatul, un ritual care aduce sporul

Colindul ├«ncepe ├«n seara de 23 spre 24 decembrie ┼či se continu─â p├ón─â noaptea t├órziu. Seara, copiii merg cu colindul la rude, la prieteni ┼či la vecini. Cele mai ├«ndr─âgite colinde : Mo┼č-Ajunul, Bun─â-diminea┼úa sau Bun─â-diminea┼úa la Mo┼č-Ajun r─âsun─â ├«n noaptea sf├ónt─â, ├«n toat─â ┼úara. Tradi┼úia spune c─â fiecare colind este un ritual care atrage sporul ├«n casa gazdei care prime┼čte colind─âtorii, alung─â boala ┼či demonii, atr─âg├ónd noroc ┼či pentru copiii gospodarului.

Steaua, un obicei la to┼úi cre┼čtinii

Din ziua de Cr─âciun ┼či p├ón─â la Boboteaz─â, pe 6 ianuarie, copiii  merg cu Steaua, o datin─â str─âveche ├«nt├ólnit─â la to┼úi cre┼čtinii. C├ónt─ârile religioase care vestesc Na┼čterea Domnului Iisus Hristos, precum ÔÇ×Steaua sus r─âsareÔÇŁ, ÔÇ×Trei crai de la r─âs─âritÔÇŁ, "├Än ora┼čul VitleemÔÇŁ, sunt primite cu mult─â bucurie de gospodari, deoarece tradi┼úia spune c─â aceste c├ónt─âri religioase, ├«ndr─âgite de cre┼čtini, aduc bucurii ┼či lini┼čte sufleteasc─â ├«n casele unde poposesc colind─âtorii cu Steaua.  

image
Bethleem ├«nseamn─â ├«n ebraic─â "Casa P├óinii". Are 25.000 de locuitori ┼či se afl─â la zece kilometri sud de Ierusalim. ├Än perioada Cr─âciunului, ora┼čul este ├«mp├ónzit de pelerini cre┼čtini din toat─â lumea care vor s─â vad─â locurile unde s-a n─âscut Iisus Hristos
florin calinescu png
Cub Lauren╚Ťiu Reghecampf jpeg
anamaria prodan (3) jpg
laurentiu reghecampf corina caciuc png
BeFunky collage (16) jpg
10 luca reghecampf si laurentiu reghecampf jpg jpeg
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
image png
unghii
x h0jdj  6  a9o jmzHD0ttrN93bBsEy WXHBNgqcY7VU8y60uYGumF8olCAhVeRVaNwAgA4IX1rsfe9WZGFz87OnUUSajkdypEoL8PEX7bq0QzzPjxxMPEZxPLZkKiU1rEADmOIvr MdGhuQ
zona de confort jpg
image png
woman 591576 1920 jpg