Tradiții renumite, care atrag norocul și sănătatea, împlinite în ziua praznicului Sfinții Împărați întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa Elena
Din generație în generație, tradiţiile practicate în această zi de sărbătoare aduc bucurii şi sănătate, de-a lungul anului, în viața gospodarilor care le împlinesc:
Această sărbătoare este importantă pentru păstori
Sărbătoarea este o zi importantă pentru păstori: ei îşi aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii. De asemenea, păstorii își aleg paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.
În ajunul sărbătorii se aprinde Focul viu
În ajunul sărbătorii, păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, ei stau în preajma acestui foc; în popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.
În calendarul popular, praznicul corespunde cu sărbătoarea Constantin Graur
Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.
Păsările își învață în această zi puii să zboare
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
În anumite zone se mai fac ultimele semănături
În ziua praznicului, în unele zone, se mai păstrează datina ca Ziua de Constandinu Puilor să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei. Dacă gospodarii continuă să semene aceste cereale, după această zi de sărbătoare, răsadurile respective se vor usca.
Pentru purificarea gospodăriei
Femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.
Se împlinește datina ”Sperietoarea vrăjitoarelor”
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se împlinește și datina „Sperietoarea vrăjitoarelor". Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, ei vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care fierb laptele de obicei, strigând să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.
Se notează pe un carnețel ”Răbojul sporului”
În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului". Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte, iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.
Pentru prosperitate, se notează seria bancnotelor cheltuite zilnic
De asemenea, pentru ca sporul să se adune într-o gospodărie, începând cu această zi, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite zi de zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.
Pentru voie bună şi sănătate să aducem în casă bujori îmbobociți
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.
De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.Cumpărați o iconiță care-i reprezintă pe Sfinții prăznuiți
Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.
Sărbătoarea are o semnificație deosebită pentru locuitorii orașului Constanța
Această mare sărbătoare are o semnificaţie deosebită pentru locuitorii oraşului Constanţa, care se află sub protecţia directă a Sfinţilor Împăraţi. În ziua marelui praznic, an de an, în Constanţa are loc o impresionantă procesiune cu sfinte moaşte, urmată de o slujbă arhierească. Oraşul Tomis din vremea împăratului Constantin cel Mare, veche cetate cu amprentă grecească, a primit numele fiului său, Constanţiu.
Nume înrudite cu Sfinții prăznuiți
Constantin, nume de proveniență latină, provine de la ”constans , constantis” și înseamnă ”constant, demn”
Înrudite în mod direct cu acest nume sunt cele precum Constanţiu, Constanţa şi persoanele care poartă nume din aceeaşi familie: Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu şi Tina. În această zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor : Costi, Costică, Costel, Ticu, Titi, Titel(uş), Dinicu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.
Elena, nume de provenienţă grecească (Elene, Helene), în traducere înseamnă cea strălucită, cea luminoasă). În lumea creştină, cea mai cunoscută femeie cu numele Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare. La noi sunt sărbătorite purtătoarele acestui evlavios nume, dar şi derivatele numelui de Elena precum: Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alătură şi cele care poartă anumite diminutive: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuţa, Nuţi, Nuţica.
Participare la slujbe în biserici cu hramul Sfinților Împărați
Pentru cei care doresc să asiste la slujbă în bisericile din Bucureşti, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi, iată adresele:
* Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", Aleea Dealul Mitropoliei nr. 21.* Biserica Amzei, Strada Biserica Amzei nr.12.* Biserica Apostol, Calea Văcăreşti nr. 143.* Biserica Sfinţii Constantin şi Elena-Plevna, strada Sfântul Constantin nr 33.
