Naştere naturală sau prin cezariană? Tu ce alegi?
Dacă pot să evite „durerile facerii”, de ce să nu o facă?! Aşa se gândesc multe femei care aleg cezariana în locul naşterii naturale. Alegerea, însă, nu ar trebui să ţină doar de factorul „durere”. Multe aspecte sunt de luat în calcul pentru că, în cele câteva ore, apar o mulţime de modificări în corpul mamei şi al bebeluşului.
Ce se întâmplă la naşterea naturală
Durerile resimţite depind mult de starea psihică a mamei. Dacă se simte în siguranţă, e relaxată, fără anxietate, atunci corpul ei produce serotonină şi oxitocină, doi hormoni responsabili cu starea de bine, care reduc durerea şi stimulează contracţiile uterine. În schimb, dacă mama e stresată, produce adrenalină, care inhibă contracţiile şi cauzează dureri.
Avantaje
Potrivit dr. Haldor Holesch, medic german cu peste 25 de ani de experienţă în terapii personalizate pentru tratarea alergiilor, contracţiile uterine au un efect de masaj asupra intestinelor copilului. Când bebeluşul trece prin canalul de naştere, corpul lui este presat şi din plămâni se elimină restul de lichid amniotic. Acest lucru îl ajută la respiraţia spontană.
Un alt aspect important este că prin naşterea naturală are loc prima colonizare a intestinelor copilului cu flora mamei, ceea ce întăreşte sistemul imunitar al copilului, îi ajută digestia, îi dezvoltă mirosul. Astfel, maturarea plămânilor se desfăşoară complet şi intestinele sunt activate.
Avantaje sunt şi pentru mamă. După naştere, în creier sunt produşi hormoni care creează o legătură mai puternică între mamă şi copil încă din primele ore.
Dezavantaje
Pentru mamă, există posibilitatea re ruptură a perineului, ceea ce duce la incontinenţă rectală sau urinară.
Recomandări
Pentru că în timpul naşterii copilul înghite secreţiile vaginale ale mamei, care conţin tulpini de microbi, aşa dezvoltându-şi propria floră intestinală, medicul Haldor Holesch le recomandă mamelor să-şi facă analizele înainte de naştere. “Este important să aibă o floră vaginală sănătoasă. O posibilă candidoză sau infecţie bacteriană trebuie tratată înainte de naştere, pentru a evita colonizarea intestinelor copilului cu microbi problematici. O floră intestinală sănătoasă ajută la digestie, la asimilarea substanţelor nutritive, la dezvoltarea sistemului imunitar”, explică specialistul.
Cum e naşterea prin cezariană
În pregătirea intervenţiei chirurgicale, mama primeşte o anestezie lombară şi rămâne conştientă pe durata naşterii, dar nu mai simte dureri. Vă vom scuti de detaliile din timpul procedurii. Cert este că durerile care apar sunt post-operatorii.
Avantaje
Se evită leziuni în tractul de naştere şi urmări precum: incontinenţă urinară sau rectală, infecţii intrauterine care ar fi date de resturi placentare sau de sac amniotic. Pentru bebeluş, sunt evitate infecţiile oculare pe care le-ar căpăta în canalul de naştere, precum şi leziunile corporale care ar apărea la o naştere naturală complicată.
Dezavantaje
Pentru mamă, cel mai mare risc este cel dat de intervenţia chirurgicală în sine şi de o infecţie după operaţie. Ulterior, la o următoare naştere, există un risc mai mare de ruptură de uter la nivelul cicatricei. Pentru bebe, dezavantajele implică probleme respiratorii şi colonizarea cu microbi din mediu, în loc de microbi benefici, din flora mamei, mai spune dr. Haldor Holesch.
Cui îi e indicată
Operaţia de cezariană e indicată dacă ar produce un risc pentru viaţa sau sănătatea mamei ori a copilului. Cazurile în care se recomandă acest tip de naştere sunt: poziţia diagonală a copilului, raport nefavorabil între mărimea capului copilului şi mărimea pelvisului mamei, deformaţii ale pelvisului mamei, ruptura uterului, detaşarea placentei, placenta previa (placenta se afla înainte de colul uterin), strângerea copilului prin cordonul ombilical, eclampsie, infecţia sacului sau a lichidului amniotic, acidoza fetusului prin lipsa de oxigen, intervenţii chirurgicale la ochi în cazul mamei etc.
