Ce face Margareta Pâslaru la 81 de ani: „Este doar un gest modest”
Invitată în cea mai recentă ediție a podcastului „Altceva” cu Adrian Artene, Margareta Pâslaru a vorbit cu sinceritate despre carieră, amintiri și copilărie. Cu o prezență de peste șase decenii în showbiz, povestea îndrăgitei artiste continuă și astăzi.
Ajunsă la 81 de ani, Margareta Pâslaru rămâne o artistă în adevăratul sens al cuvântului. Vocea sa caldă a cucerit de-a lungul timpului inimile românilor, iar legătura cu publicul a fost menținută constant, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, unde este activă.
În cadrul dialogului, Adrian Artene a remarcat activitatea sa online:
Adrian Artene: „În documentarea acestei discuții, am parcurs și pagina dumneavoastră de Facebook. Dumneavoastră, spre deosebire de persoana despre care discutam mai devreme, nu v-ați izolat. Iar pagina de Facebook este o geană de lumină”
Margareta Pâslaru: „Trebuie să vă spun, am un tehnician foarte amabil care curăță impuritățile. (…) Eu înțeleg, nimeni nu poate să fie plăcut de toată lumea. Și mie îmi displac anumite persoane, dar le evit, îmi văd de treabă. Unii fac drumul din pagina lor în pagina mea, ca să-mi spună: «Nu îmi place»! Bine, domnule, ține-o pentru dumneata. Eu nu pot să modific și nu intenționez! (…) Eu nu sunt Wikipedia! Tehnicianul mi-a atras atenția: «Doamnă, vedeți că iar sunt câțiva care vin aici să protesteze». Îmi pare rău, îi lăsăm acolo, afară, să-și spună oful în altă parte”
„Cam asta încerc să fac”
În același spirit, artista a explicat și motivația din spatele postărilor sale online:
Margareta Pâslaru: „Mi-am propus când am deschis contul de Facebook, cu ani în urmă, să reamintesc colaboratori, în special pe cei care s-au dus dintre noi către o lume mai bună. Atât scriu: «Cutare, în memoria…» și îi las pe ceilalți să contribuie (…) Eu nu trebuie să vin să fac biografia acelei persoane și să explic. (…) Este doar un gest modest de a-i reaminti pentru cei care poate au avut șansa să colaboreze cu aceeași maeștri”
Adrian Artene: „Cred că este gestul cel mai frumos de recunoștință, a ne aminti de oameni…”
Margareta Pâslaru: „Exact despre asta e vorba! Aduc atât cât știu! Știu că uneori poate că ar trebui să punem doar o fotografie a acelei persoane. Mă gândesc că aceea apare tot pe Wikipedia și atunci eu raportez totul la colaborarea mea cu persoana. De aceea, fără să mă laud sau să spun: «Uite cu cine sunt!». Nu, pur și simplu a fost o șansă să am o amintire a unui moment plăcut. Cam asta încerc să fac succint, uneori chiar telegrafic”.
