De ce a ales Serge Celebidachi numele „Cravata galbenă” pentru filmul despre tatăl său: „Dorul de România l-a însoțit profund întreaga viață”
Să porți numele uneia dintre cele mai fascinante figuri ale muzicii secolului XX nu este doar o onoare, ci și o provocare. Regizorul Serge Ioan Celebidache a vorbit deschis despre acest destin, despre alegerea de a urma calea cinematografiei și nu a muzicii, dar și despre cel mai personal proiect al său de până acum: filmul „Cravata Galbenă”, o producție spectaculoasă care îmbină dimensiunea artistică și emoțională într-un omagiu adus tatălui său, marele dirijor Sergiu Celibidache.
Fiul celebrului dirijor Sergiu Celibidache, regizorul Serge Celebidache, a vorbit despre emoția și responsabilitatea de a purta un nume care a făcut istorie. Artistul a ales cinematografia în locul muzicii, iar cel mai nou film al său, „Cravata Galbenă”, este un omagiu adus tatălui său și o mărturie despre dragostea și dorul de România care nu l-au părăsit niciodată.
Filmul, considerat cea mai costisitoare producție românească de până acum, reunește o distribuție internațională impresionantă și redă o poveste personală, plină de sensibilitate. Regizorul a vorbit deschis despre relația sa cu tatăl său, despre inspirația din spatele titlului și despre modul în care a reușit să transforme o viață excepțională într-o operă cinematografică de anvergură.
„Viața lui era un film hollywoodian înainte ca eu să mă gândesc la asta! De la primele episoade pe care mi le-a împărtășit când eram mic, am știut că în fața mea se contura o poveste extraordinară. Obișnuia să mă adoarmă povestindu-mi despre aventurile sale adolescentine din Iași, despre perioada petrecută în București și, mai târziu, despre încercările grele prin care a trecut la Berlin, în timpul războiului. Era limpede că mi se oferea o poveste extraordinară și că, într-o zi, va trebui să o împărtășesc cu lumea”, a spus Serge Celebidache, pentru viva.ro.
Semnificația „Cravatei Galbene”
Titlul ales pentru film are o puternică încărcătură simbolică, fiind strâns legat de emoțiile și amintirile tatălui său.
„Este propriul său «Rosebud» – din filmul «Citizen Kane» – acea copilărie fericită pe care a fost nevoit să o lase în urmă, dar pe care a purtat-o mereu în suflet, până la sfârșitul vieții. Deși a fost întotdeauna rezervat în exprimarea sentimentelor, dorul de România l-a însoțit profund, întreaga viață. Dacă ar fi depins doar de el, s-ar fi întors mult mai devreme pentru a contribui la crearea unei adevărate tradiții și referințe muzicale în propria țară”, a adăugat regizorul.
Filmul „Cravata Galbenă” surprinde viața lui Sergiu Celibidache de la copilărie până la vârsta de 70 de ani. Procesul de selecție a momentelor esențiale nu a fost ușor, însă regizorul spune că a ales să meargă dincolo de biografie, spre un portret emoțional și uman.
„Este adevărat că a trebuit să alegem dintr-o multitudine de episoade și capitole ale vieții sale pentru a putea reda acele fațete fascinante și uneori contradictorii ale personalității sale. Pentru mine, axa esențială rămâne relația sa cu tatăl său și, prin extensie, cu familia și cu țara sa. Consider că această abordare ne îndepărtează imediat de riscul unui portret biografic potențial rigid și transformă povestea într-una surprinzător de universală, care transcende nișa muzicală pe care publicul ar putea-o anticipa în cazul unui astfel de film”.
