Acasă la campioana olimpică Simona Radiș. Canotoarea de aur a ajuns să facă sport din întâmplare
La doar 22 de ani, Simona Radiş are lumea la picioare. Componentă a echipajului feminin de dublu vâsle care a cucerit singurul titlu olimpic pentru România la Tokyo, tânăra a revenit în comuna natală, Avrămeni, din judeţul Botoşani, acolo unde a fost primită ca o adevărată eroină ce este. Ea a fost vizitată acasă de reporterul adevarul.ro, care a aflat cum s-a făurit aurul care a salvat sportul românesc de la căderea în lumea a doua a olimpismului.
Simona practică acest sport de 8 ani, timp în care a muncit cum doar foarte puţini o pot face. Ea recunoaşte că până la momentul selecţiei pentru canotaj nu făcuse sport, ci se axase doar pe şcoală. „Da, nu sunt modestă. Chiar învăţam foarte bine, încă învăţ foarte bine”, a declarat canotoarea în interviul pentru „Adevărul”.
În anul 2013, pe când avea 14 ani, destinul Simonei avea să se schimbe. În timpul orelor, unul dintre antrenorii Clubului Sportiv Botoşani a remarcat-o. I-au plăcut înălţimea şi forţa fetei din Avrămeni. „Eram la şcoală în timpul orei de matematică.
Antrenorul George Bulie a venit în selecţie şi eu eram pe atunci cea mai înaltă din şcoală, înălţimea fiind un criteriu important în canotaj. Dumnealui mi-a vorbit despre canotaj, mi-a spus despre ce e vorba, cu ce se mănâncă. Nu aveam idee la început. Ştiam doar de doamna Elisabeta Lipă şi atât. Nu ştiu ce mi-a povestit şi ce mi-a spus, dar m-a făcut să vreau să încerc să văd cum este. Nu aveam nici o treabă cu sportul”, mărturiseşte Simona Radiş pentru sursa citată. Aşa cum se întâmplă de obicei, părinţii nu au fost de acord la început. Cum să-şi trimită fata singură la sute de kilometri de casă, pentru a face sport printre străini? Insistenţele copilului i-au înduplecat şi, cu lacrimi în ochi, au fost de acord să se despartă de lumina ochilor lor. „Ai mei mi-au spus că nu-i de mine, că eu nu cochetez cu sportul şi aveau dreptate, eu eram cu şcoala. Dar eu simţeam totuşi că trebuie să merg. I-am convins şi am plecat la Botoşani. Ne-am întâlnit acolo cu ceilalţi copii selecţionaţi. Pe data de 1 octombrie 2013, am plecat de la Botoşani la Bucureşti, unde am fost legitimată la Steaua şi unde am început viaţa sportivă. Era un nou capitol în viaţa mea”, mărturiseşte Simona Radiş. În Capitală, Simona a învăţat pe propria piele ce înseamnă canotajul: mii de ore de muncă, muncă şi iar muncă! „Nici nu mai ştiu câte ore de antrenament au fost. Sunt atât de multe ore de antrenament şi atât de grele! Dar numai aşa se obţin rezultatele. Cu gândul ăsta mergi zi de zi”, spune Simona Radiş.
Ea recunoaşte că cel mai greu este atunci când apar rănile din palme, la începutul perioadei de pregătire: „Facem destule bătături în palme. Mâinile noastre suferă când începe sezonul. Ajungem să avem şi carne vie în palme. Dar suntem obişnuiţi să strângem din dinţi şi să continuăm antrenamentele”, spune botoşăneanca.
Deşi este campioană olimpică, Simona a rămas aceeaşi. S-a întors de curând acasă şi, ca de obicei, şi-a ajutat părinţii în gospodărie. Tânăra spune că sportul şi învăţătura sunt cele mai mari şanse ale unui copil de la ţară.
„Este foarte important ca pe lângă muncă să faci şi şcoală în acelaşi timp. În viaţă nu se poate doar cu una. Trebuie să existe un echilibru mereu. Sportul este o şansă în plus pentru că mulţi copii de la sat nu au oportunităţi atât de mari. Atunci când apare această şansă de a face un sport, nu este de refuzat. Chiar dacă tu nu o să ajungi un mare sportiv, faptul că ai plecat de acasă, că ai cunoscut oameni, lumea te schimbă ca om. Sportul îţi oferă o conduită şi o educaţie aparte. Avem un respect aparte pentru tot ceea ce este în jurul nostru”, a mai precizat Simona Radiş.
Simona şi Ancuţa, eroinele delegaţiei României
Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar au ajuns la Tokyo ca favorite la o medalie, dar au dominat cursele de la un capăt la celălalt. Ele au cucerit aurul întrecând în finală echipajele Noii Zeelande şi Olandei.
Succesul lor era oarecum anticipat de rezultatele foarte bune obţinute în anii precedenţi. În 2019, au fost vicecampioane europene, dar şi vicecampioane mondiale. În 2020 şi 2021, Simona şi Ancuţa au devenit campioane europene. Talentul excepţional al tinerei din Avrămeni a fost remarcat şi de Federaţia Internaţională de Canotaj, care i-a acordat, în luna decembrie, titlul de „stea în ascensiune” a canotajului mondial. Acum, este un adevărat astru al acestui sport.
