Antrenorul Sandu Marin are două mari pasiuni: rugby-ul și bucătăria

Sandu Marin, antrenor de peste 30 de ani, găteşte şi concepe meniuri pentru sportivii pe care-i pregăteşte

Unul dintre cei mai buni antrenori de rugby ai României, cu experienţă de 30 de ani, are o pasiune la fel de sănătoasă ca sportul: bucătăria.

Găteşte din copilărie, a făcut şcoală în domeniu, iar de-a lungul anilor şi-a folosit cunoştinţele şi îndemânarea în favoarea tinerilor pe care-i antrenează. Fostul sportiv în vârstă de 62 de ani ne-a povestit cum s-au îmbinat cele două pasiuni ale sale şi care este stilul său alimentar.

Click!: De când şi cum a apărut pasiunea dumneavoastră pentru gătit?Sandu Marin: Din copilărie, inspirat de vecinul nostru de cartier (Bucureştii Noi), fost mare maestru cofetar. De Paşte şi de Crăciun pregătea cele mai bune dulciuri pentru colindători şi pentru vecinii apropiaţi. Fiind prieten bun cu tatăl meu, eram oarecum privilegiat, având acces la micul său laborator de acasă. Mă fascinau mirosul, formele, gusturile, diversitatea preparatelor. Când m-am făcut mai mare, mă lăsa să decorez anumite preparate şi a văzut că am talent. El i-a convins pe ai mei să mă trimită la şcoala de bucătari şi cofetari din Viilor. Aveam 14 ani.

Ce studii în domeniu aţi mai făcut?După ce am terminat profesionala, am făcut liceul la seral, apoi am dat anual examene pentru trepte de bucătar. M-am specializat în „bucătărie rece” la Hotel Parc. Mai târziu, în 1985, am efectuat cursurile de şef de unitate, iar după evenimentele din 1989 am intrat la Universitatea Ertifex, Management Comerţ. Am continuat să mă documentez şi să rămân pe bucătăria tradiţională românească, dar şi internaţională.În paralel făceaţi şi sport...Da, în liceu eram la echipa de juniori a Clubului Sportiv Şcolar, din 1976 până în 1988 am jucat rugby la echipa R.C. Griviţa, cu care am câştigat trei cupe ale României şi un loc 3 în campionatul naţional. Am fost internaţional de tineret şi de seniori, câştigând Campio­natul European FIRA. Din 1989 până în 2004 am fost antrenor la centru de copii şi juniori Griviţa, iar din 2004 şi până în prezent antrenez echipa de seniori a clubului. Practic, toată viaţa am fost şi pe teren, şi în bucătărie.

Într-o călătorie în Africa, i-a învăţat pe bucătarii hotelului să facă ciorbă de burtă

S-au intersectat cele două pasiuni? Vă foloseaţi cunoştinţele din bucătărie pentru a face recomandări sportivilor?Sigur că da. În perioada în care am antrenat loturile de juniori am colaborat cu managerii locaţiilor sportive şi m-am consultat cu doctorii loturilor la alcătuirea meniurilor sportive.E greu pentru un sportiv să petreacă atât de mult timp în bucătărie, printre tot felul de bunătăţi tentante?Să ştiţi că eu, ca sportiv, beneficiam de meniuri bogate caloric. Nu am ţinut diete şi nu m-am ferit de preparatul meu preferat – papanaşii. Bineînţeles, ştiam să mănânc sănătos, corect.Acum sunteţi la fel?Am încă activitate sportivă, cu câteva ore pe săptămână petrecute pe teren. Mă simt bine fizic şi caut să am o alimentaţie potrivită vârstei. Consumul de calorii e mai scăzut, nu se compară cu cel al unui sportiv de performanţă. Mănânc legume, fructe, carne, preparate uşor digerabile şi de sezon. Fug de prăjeli, de preparate bogate în colesterol, de alcool, orientându-mă către salate de sezon, grătar şi cât mai multe legume.

Din 2004 şi până în prezent antrenează echipa de seniori a R.C. Griviţa

Cum vă simţiţi în bucătărie şi ce faceţi în prezent?După ce am lucrat în res­ta­urante, cantine, inclusiv la Aeroportul Otopeni, acum am rămas consilier în întoc­mirea de meniuri pentru diverse ocazii. Mă fascinează bucătăria, mă învaţă să am încredere în mine, curaj de a încerca reţete noi, mă simt important când văd rezultatul muncii. Seamănă cu sportul pentru că şi aici, şi pe teren trebuie să ştii să lucrezi în echipă.

Colaborează deseori cu bucătarul Florin Bălan. Împreună fac echipă bună în bucătărie

Mai multe pentru tine

Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia

Știință

A făcut o delicioasă friptură de porc

De sărbători, Sandu Marin a gătit pentru familie şi prieteni multe bunătăţi. De pe masă nu a lipsit friptura de porc.Ingrediente: 1,5 kg de fleică de porc cu şorici, usturoi, două cepe, două mere, 3-4 steluţe de anason, sare de mare, foi de dafin, piper, cimbru, fenicul, ulei de măsline, 1 litru cidru, 1 litru supă de carne.

Preparare: se crestează şoriciul în romburi, apoi se freacă bine cu o pastă făcută din usturoi zdrobit, cimbru, sare, piper, ulei de măsline. Într-o tavă se pun la foc în ulei de măsline ceapa tăiată rondele, merele tocate, feniculul şi puţin usturoi. A aşezat bucata de carne cu şoriciul în jos până s-a rumenit, a întors-o, a adăugat cidrul şi supa, iar după ce a ajuns la punctul de fierbere, a dat tava la cuptor pentru o oră. A servit friptura cu varză roşie cu mere şi piure de cartofi cu unt.