Start în cea mai scumpă Olimpiadă din istorie
Nici nu visau ruşii în ce s-au băgat în iulie 2007, când Comitetul Olimpic Internaţional le oferea în şedinţa din Guatemala City organizarea Jocurilor de Iarnă din 2014. Ceea ce trebuia să fie un proiect calculat la milimetru s-a transformat într-un sac fără fund.
Ruşii au suferit mult izolaţi de restul lumii din cauza orientării lor politice, dar globalizarea i-a ajutat să revină în prim plan. Preşedintele Vladimir Putin şi-a dat seama că ţara lui trebuie să fie din nou atractivă şi ce ambasador mai bun decât sportul poate să existe? Pentru a atrage atenţia, era nevoie însă de nişte competiţii majore.
Astfel, în doar câţiva ani s-au depus candidaturile pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă, din 2014, şi a Campionatului Mondial de Fotbal, din 2018. Cu mari eforturi guvernamentale şi cu bani storşi de la mogulii petrolieri, ambele au fost obţinute. Crearea infrastructurii pentru competiţia care începe vineri, 7 februarie, a depăşit însă de patru ori calculele iniţiale.
Astfel, ceea ce era aşteptat să coste 12 miliarde de dolari americani, a ajuns la ultima estimare, din octombrie 2013, la 51 de miliarde de dolari, un maxim istoric.
Ca o comparaţie, organizarea ultimei Olimpiade de Iarnă, de la Vancouver, i-a costat pe canadieni doar opt miliarde de dolari, adică aproape de şapte ori mai puţin. Nimeni nu s-a plâns însă în Rusia, chiar dacă mai multe acte teroriste săvârşite de curând încearcă să umbrească jocurile la care vor participa 88 de naţiuni de pe tot globul.
Statul a pus la bătaie 10 miliarde de dolari, iar restul a fost făcut din sponsorizări solicitate de Putin, şi oferite mai mult sau mai puţin benevol. În aceste condiţii, la patru kilometri de graniţa cu Georgia, pentru cele 98 de evenimente din 15 sporturi de iarnă, s-au construit un stadion de 40.00 de locuri, un dom de gheaţă pentru jocurile de hochei, o arenă de 8.000 de locuri pentru patinaj, un sat olimpic, o sală de curling de 3.000 de locuri şi multe alte facilităţi pentru schiori sau mass media.
Ruşii se aşteaptă totuşi ca la finalul celor 16 zile de concurs să aibă un profit de aproximativ 300 de milioane de dolari. România are 24 de sportivi la competiţia care debutează pe 7 februarie.
Olimpiada de la Beijing, din 2008, a costat statul chinez 43 de miliarde de dolari americani, devenind cea mai scumpă din istoria omenirii la acel moment. Asta în condiţiile în care PIB-ul pe cap de locuitor în China e de 6 dolari. Chinezii n-au protestat, temându-se de regimul totalitar al lui Hu Jintao, dar presa internaţională a semnalat atrocităţile petrecute la construirea arenelor.
Cursa pentru cel mai scump eveniment sportiv de pe mapamond pare mai acerbă decât pentru câştigarea ei în sine. Astfel, după ce ruşii au bătut recordul chinezilor, arabii sunt şi ei pe cale să-i învingă la pas pe ruşi. Asta pentru că suma estimată să se cheltuiască pentru organizarea Mondialului de fotbal din 2022, atribuit surprinzător micuţului stat din Golful Persic, se ridică la 65 de miliarde de dolari americani.
Eva Tofalvi. Biatlonista care va purta drapelul României la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci, este, la 35 de ani, decanul de vârstă al delegaţiei. Ea se află la a cincea ediţie a JO din carieră, după Nagano 1998, Salt Lake City 2002, Torino 2006 şi Vancouver 2010. Cele mai bune rezultate ale sale la JO au fost două clasări pe locul 11 în proba individuală, atât la Nagano, cât şi la Vancouver, dar şi un loc 10 în proba de ştafetă în Canada. În 2001, a fost a şasea la CM, cel mai bun loc din carieră.
