România, învinsă la CE de handbal. 5 motive ale dezastrului cu Ungaria
Naţionala de handbal feminin era singura care ne mai dădea speranţe de mărire în sportul românesc. Din păcate, în ultimul timp, şi fetele noastre ne-au oferit mai multe motive de dezamăgire, decât de bucurie. Ultimul episod, sâmbătă seara, cu Ungaria, într-un meci decisiv din grupa principală a Europeanului de la Debrecen, pierdut în stil propriu, pe final, scor 19-20. Iată şi de ce!
Start prost de meci. România avea două variante pentru meciul cu Ungaria: victoria sau egalul. Asta nu le-a făcut însă pe românce să intre pe teren determinate, ci total adormite. Jocul fetelor noastre a fost haotic în atac, unde am pierdut mingi incredibil după nişte pase neglijente, reuşind să marcăm primul gol abia în minutul 9. Apoi, în defensivă, am fost la fel de slabe, cu diferenţa că Paula Ungureanu ne-a salvat pielea ţinând scorul de 0-0 până în minutul 6 şi apoi strâns până la pauză.
Neagu, mult sub nivelul ei. E clar că, în lipsă de variante, naţionala noastră depinde prea mult de forma starului Cristina Neagu. Când aceasta joacă prost, România invariabil pierde. Aşa a fost şi cu Ungaria, golghetera naţionalei noastre şi a doua a competiţiei, făcând un meci slab, în ciuda celor opt goluri marcate. Cristina trage în general de prea multe ori la poartă, ratând implicit, mult. Acest lucru e demonstrat şi de procentajul reuşitelor, 33 de goluri din 69 de şuturi, faţă de 34 de goluri din 38 de şuturi, cât are golghetera spanioloaica, Carmen Martin.
Frica de victorie. Nu se ştie încă dacă e ceva genetic sau în educaţia noastră sportivă, dar nu mai putem scăpa de acest clişeu. E deja exasperant să ai avantajul într-un final de meci şi aproape de fiecare dată să ştii că urmează, din nu ştiu ce cauze, să-l pierzi. Acest sentiment îl avem cu toţii de când ne ştim şi pare ceva ca sarmalele, adică tipic românesc. E clar că trebuie lucrat aici imediat, poate chiar cu un psiholog, pentru că nu mai putem să ne sinucidem repetat sau să stricăm în două minute munca de 58.
Tadici devine un Piţurcă al handbalului. Oricâtă vină îndreptăţită le-am găsi jucătoarelor, nu putem ignora faptul că nici de pe bancă nu vine mesajul corect. România practică acelaşi joc bătrânicios, fără curaj, fără ritm, fără viziune, fără scheme. De asta nu poate fi de vină decât selecţionerul Gheorghe Tadici, care de multe ori rămâne fără reacţie şi fără inspiraţie. Elocvent este ultimul minut din meciul cu Danemarca, în care a cerut prelungirea atacului nostru până în pre-pasiv, în loc să ceară un gol, care ar fi fost al victoriei. Apoi, cu Ungaria, tot pe final, a intrerupt printr-un time-out inutil un atac al nostru în care aveam superioritate şi posbilitatea clară de a marca golul calificării.
Arbitrajul ne-a dezavantajat. E bine şi sănătos ca după un eşec să te uiţi obiectiv în oglindă şi să recunoşti ce ai făcut prost, cu intenţia de a repara pe viitor. Nu putem însă doar să ne autoflagelăm şi să ignorăm factorii externi care ne-au dus spre înfrângere. În handbal, ca şi în alte sporturi, multe decizii sunt interpretabile şi rămân la decizia de moment a arbitrului. Un şapte metri neacordat când îţi arde buza, sau o eliminare dictată când adversarul e în revenire, pot cântări greu în rezultatul unui meci strâns, şi exact asta a făcut rusul Zotin Volodkov cu Ungaria, dându-le gazdelor mult peste clasicul 5%.
Ungurii ne-au huiduit imnul
Cel mai urât lucru de la România – Ungaria, după înfrângerea în sine, s-a produs înainte de startul partidei. La intonarea imnului României, fanii maghiari prezenţi în sala din Debrecen au huiduit în cor, au strigat “Ţiganii, ţiganii”, s-au întors cu spatele şi au arătat ostentativ degetul mijlociu. Gestul ruşinos al maghiarilor nu este însă decât o reacţie la ce au păţit aceştia la ultimele două veniri pe Arena Naţională, în preliminariile pentru Mondialul fotbalistic din Brazilia şi Europeanul francez.
Scenariu SF pentru calificare
Avem şanse minime de calificare în semifinale, pentru care trebuie să se întâmple nişte rezultate SF, cu egaluri în partidele adversarelor şi victorii la scor ale României cu Spania şi Polonia. Şi în lupta pentru locurile 5-6 ne trebuie victorii cu Spania şi Polonia, plus o victorie a Danemarcei contra Spaniei.
