Sport cu medalii, dar fără arene! Ana Maria Popescu a ridicat problema disciplinelor cu o infrastructură de pe vremea lui Pazvante Chioru
Invitată la un eveniment organizat de Federația Română de Scrimă, în sala din Complexul Floreasca, vicecampioana olimpică de la Tokyo a fost categorică în discursul său: “Sala aceasta este deja prea mică. Ne-am propus să construim o sală. Este următorul meu obiectiv, ambiţios”.
Campioana a recunoscut că-i va fi mai mai greu decât i-a fost vreodată. Și aceasta fiindcă știe că birocrația, dar și nepăsarea au stopat / blocat și alte proiecte asemănătoare. „Ştiu că dacă ne dorim, cu siguranţă vom reuşi. Dacă va fi nevoie să ne suflecăm mânecile să dăm cu lavabilă sau să punem cărămidă peste cărămidă vom învăţa să facem acest lucru”, a spus spadasina.Reacția Anei Maria este justificată. FR Scrimă a dorit, în anii trecuți, să organizeze o ediție de campionat mondial sau european, însă s-a lovit mereu de aceeași problemă. Avem sportivi și arbitri valoroși, însă nu și o sală demnă de un asemenea eveniment. Pe de altă parte, „Brânzici” pune punctul pe „i” în intervenția sa. Iar dacă se va studia istoria sportului românesc se va observa că acesta s-a ridicat valoric în anii 50-60 tocmai fiindcă atunci s-au construit săli și stadioane noi în România. Și s-au organizat competiții internaționale prin care a crescut interesul românilor pentru sport.În acest moment, doar dacă ne referim la București și zona învecinată observăm că sportul de aici este lipsit de baze moderne în câteva discipline unde s-au înregistrat performanțe, inclusiv la JO de la Tokyo.
Iată câteva dintre aceste probleme:1. Antrenamentele canotorilor perturbate de bărci pe Snagov. În anii 50-60, pe apele lacului Sangov se desfășurau competiții nautice internaționale. Din anii 90 încoace, acolo sunt stăpâni cei care au ambarcațiuni. Motiv pentru care canotorii din loturile naționale sunt nevoiți să se antreneze cu noaptea în cap... Mass-media a semnalat situația, însă în zadar. Doar cei de la kaiac-canoe au izbutit să-și amenajeze o bază de concurs la Bascov. Canotajul așteaptă încă sprijin de la statul român și visează la un canal (lac) pe care ai săi sportivi să se antreneze în liniște. Și unde să se țină o ediție de CE sau CM. Ar merita-o cu prisosință.2. BNR nu poate moderniza Arenele de tenis. Un alt paradox al sportului românesc. Deși România are mari campioni în „sportul alb”, precum Simona Halep sau Horia Tecău, principala bază de tenis a României nu poate fi modernizată! Devenită proprietar al Arenelor „Progresul” în anii 90, Banca Națională a României susține că nu are cadrul legal să investească în refacerea „Centralului” pe care s-a disputat și o finală de Cupa Davis în anii 70. Abandonat este și stadionul de fotbal „Cotroceni”...
3. Stadionul „Iolanda Balaș” nu este terminat. Atunci când s-a dărâmat Stadionul Național „Lia Manoliu”, Federației Române de Atletism (FRA) i s-a promis că se va amenaja o altă arenă pentru „Sportul-sporturilor”. Ceea ce nu s-a întâmplat... Motiv pentru care președintele de atunci, campioana olimpică Iolanda Balaș Sotter, a început campania de strângere de fonduri cu care s-a ridicat tribuna de la stadionul de atletism „Tineretului”, cel care îi poartă numele astăzi. Tot atunci s-a făcut și noul sediu al FRA. Cum stadionul „Iolanda Balaș” nu e terminat, Bucureștii nu dispun astăzi de un stadion de atletism pentru competiții, pista de pe Dinamo fiind degradată de ploi și ninsori!4. Noua Polivalentă din Capitală române în fază de proiect. Cu toate că a cucerit 4 titluri mondiale la masculin, iar echipa feminină a obținut singurele medalii pentru România în sporturile de echipă din ultimele trei decenii, țara noastră n-a găzduit niciodată campionatul mondial de handbal! Nici la masculin, nici la feminin... Iar principalul motiv este că nu dispune de săli moderne. În Capitală, de pildă, se vorbește despre Noua Polivalentă de prin 2000. Și se tot vorbește. Politicienii au prezentat mereu planuri, însă niciunul nu s-a materializat.5. Lucrările la Patinoarul „Mihai Flamaropol” au fost „înghețate”. Sport apropiat de ministrul Carol Novak, hocheiul pe gheață este la fel de oropsit în București. Și aceasta fiindcă Patinoarul „Mihai Flamaropol” rămâne un obiectiv la care lucrările de construcție au fost întrerupte. Din acest motiv, Steaua, echipă cu 40 de titluri de campioană, nici nu mai contează în lupta pentru titlu, iar Dinamo s-a desființat de mult.6. Stadionul Dinamo s-ar face pe locul... velodromului. În toamna trecută, s-a susținut ca pe locul Velodromului din Complexul Sportiv Dinamo să se ridice viitorul stadion. Unul doar pentru fotbal! Nu s-a șoptit atunci nicio vorbă despre relocarea arenei pe care au excelat Mircea Romașcanu și alți mari cicliști ai României, țară unde nu există acum niciun velodrom competitiv (Naționalele se desfășoară la Plovdiv, în Bulgaria). 7. Bucureștii, capitală europeană fără hipodrom! Amplasat în zona de nord a Capitalei, pe unde se află acum RomExpo și Casa Presei, Hipodromul Băneasa a fost demolat după venirea la putere a comuniștilor în 1947. În 2006, Jockey Club Român, proprietarul fostei baze, a revendicat terenul. În acest moment, București este una dintre puținele capitale europene fără hipodrom. Întâlnim astfel de incinte la Paris, Viena, Bruxelles, Copenhaga, Madrid, Helsinki, Dublin, Roma, Oslo, Moscova, Stockholm, Praga, Istanbul, Budapesta... Și lista nu se oprește aici.
