«Am bătut-o pe Dinamo pentru o sticlă de vin!»

Într-un moment când se vorbeşte doar de euro pe carduri, iar în lipsa lor Herea şi compania nu-şi mai exercită meseria, Ion Goanţă, un fost rapidist care a prins cele mai tulburi vremuri din istoria vişiniilor, dezvăluie pe ce se juca odată fotbal.

"Willy" Goanţă a împlinit pe 29 martie vârsta de 50 ani, iar la aniversare, cel care a jucat pentru Rapid 174 de meciuri, marcând şi 37 de goluri, şi-a rememorat pentru Click! momentele de glorie. Era o perioadă grea pentru giuleşteni, echipa retrogradând în 1989, dar în care dragostea şi sacrificiul au rămas vii. Celebră rămâne acea senzaţională victorie împotriva lui Dinamo, în Giuleşti, în 1986. Goanţă a driblat de unul singur toată apărarea dinamovistă formată din Ion Marin, Alexandru Nicolae şi Movilă, l-a pus în fund şi pe portarul Moraru şi a marcat singurul gol al meciului. "

A fost o victorie frumoasă. Eu am driblat mai mulţi jucători şi am înscris. Unii au spus după aceea că fundaşii n-au intrat mai tare la mine necrezând că am să dau gol pentru că trebuia să câştige Dinamo. Înainte de meci am fost chemaţi mai mulţi jucători rapidişti la secţie să dăm nişte declaraţii legate de un viol. Întâmplându-se în ajunul meciului, poate că Dinamo a vrut să ne transmită un avertisment. Oricum, pe femeia aceea nu o văzusem în viaţa noastră. Pe mine, toate astea m-au înrăit. Prima pentru victorie a fost o sticlă de vin. Nu se vorbea ca acum de mii de euro, iar cuvântul grevă nu ştiam ce înseamnă", spune Goanţă trist.

În prezent, ca majoritatea fostelor glorii rapidiste, acesta nu ocupă nici o funcţie în club. A fost la un moment dat antrenor la copii şi juniori, dar George Copos l-a dat Rapid afară imediat după ce a pus mâna pe club. Acum, Goanţă este imaginea Partidului Naţional Liberal în Sectorul 1, unde toată lumea îl cunoaşte. Primeşte pentru asta o sumă modică şi are un birou la sediu, care seamănă mai mult cu al unui conducător de club, decât cu al unui om politic.

Regretă că nu s-a făcut colonel la «securişti»

Ion Goanţă a ales farmecul Giuleştiului în locul banilor înainte de 1990, când a refuzat oferta lui Dumitru Dragomir de a se transfera la Victoria, clubul Securităţii, condus atunci de actualul preşedinte LPF. “Îl luaseră şi pe Fane Ţâră, jucau în cupele europene. Erau bani, primeai grade care contau la salariu şi la pensionare. Mi s-a oferit gradul de locotenent, un televizor color şi o aprobare pentru o maşină ARO! N-am vrut să merg. Ştiu că pare pueril, dar iubeam prea mult atmosfera din Giuleşti şi oamenii din tribune. Acum regret, dar e prea târziu”, spune Goanţă.