Dopaj în Italia: un fotbalist se alătură listei lui Maradona, Guardiola sau Mutu
Atalanta nu trece prin cele mai grozave zile ale sale, după ce unul dintre fotbaliștii pe care îi are, argentinianul José Luis Palomino, a fost depistat pozitiv cu o substanță de pe lista celor interzise. Deocamdată, jucătorul a fost suspendat provizoriu de către tribunalul antidoping din Italia, substanța cu pricina numindu-se cu metabolit de clostebol.
Vestea nu e îmbucurătoare nu doar pentru reputația echipei, ci nici pentru parcursul lui José Luis Palomino, care era dorit în Franța, la Rennes – însă dopajul îi îngreunează serios continuarea discuțiilor.
Totuși, sud-americanul „are de partea sa” câteva exemple de celebrități, care au intrat fără doar și poate în istoria fotbalului mondial pentru totdeauna pentru perfomanțele lor și, totuși, și-au trecut numele și pe lista celor prinși dopați.
Pep Guardiola nu a fost dintotdeauna omul ferm și cazon, așa cum s-a făcut cunoscut ca antrenor la FC Barcelona, Bayern München și, acum, la Manchester City. Înapoi în timp, în 2001, pe când îmbrăca tricoul de jucător al lui Brescia, în Italia, Pep Guardiola a consumat nandrolon, aflat pe lista interzisă a steroizilor. Spaniolul a susținut în repetate rânduri că este nevinovat, iar sancțiunea lui s-a ridicat la patru luni de suspendare, probleme de imagine și, ani mai târziu, exonerarea de toate acuzațiile.
A încurcat medicamentele cu cele ale soției sale însărcinate
André Onana „a făcut vâlvă”, la începutul anului trecut, după ce fotbalistul pe atunci la Ajax Amsterdam a încălcat regulile antidoping. Goalkeeper-ul camerunez a fost depistat cu furosemid, ceea ce i-a adus sancțiunea de a sta un an departe de terenul de fotbal, ceea ce i-a afectat serios turnura pe care ar fi putut să o ia cariera sa. Portarul grupării olandeze s-a apărat, susținând că a fost vorba doar de o încurcătură – în loc de o pastilă pentru o durere de cap, ar fi luat un medicament prescris soției lui, pe când aceasta era însărcinată. „Ce nu te omoară, te face mai puternic. A fost foarte dificil să explic celor din jurul meu că eu, care nu am băut niciodată, nu am fumat niciodată, sunt acuzat că sunt dependent de droguri. A fost foarte greu, pentru că nu înțelegeau. Fotbalul este crud”, a declarat André Onana, în prezent legitimat la Inter.
De pe listă nu putea să lipsească Diego Maradona, în egală măsură performer și om controversat în fotbalul mondial. În 1994, „Mâna lui Dumnezeu” a ținut prima pagină a ziarelor vremii, fiind trimis acasă, în urma consumului cu efedrină, stimulent interzis de FIFA. Iar argentinianul nu era nici pe departe la prima sa pățanie de acest gen, după ce, în 1991, fusese interzis în fotbal pentru 15 luni, din cauza consumului de cocaină. De altfel, cocaina nu i-a dat pace niciodată, cauzându-i o mulțime de probleme, pe parcursul celor 60 de ani, cât a trăit.
Pe când era împrumutat la FC Sevilla de la Manchester City, Samir Nasri a fost găsit vinovat pentru injectarea cu vitamine peste limita cantității admise de forul mondial antidoping. Dacă, inițial, a fost sancționat cu șase luni în afara terenului de fotbal, UEFA i-a extins ulterior pedeapsa la 18 luni. „Ce s-a întâmplat în Los Angeles mi-a distrus sezonul. Deși era o injecție cu vitamine permise, clinica mi-a administrat o cantitate mult mai mare decât ceea ce credeam”, a susținut jucătorul.
De pe listă nu lipsește nici România, după ce anii 2000 i-au pus probleme lui Adrian Mutu. La vremea aceea, cel poreclit „Briliantul”, a avut mari bătăi de cap la Chelsea, în urma consumului de cocaină. Obiceiul său „l-a costat” nu doar o penalizare de șapte luni departe de fotbal, ci a fost echivalent cu finalul carierei sale la clubul londonez, cu care s-a judecat destulă timp pentru daune de imagine. Ceva mai târziu, în 2010, pe când evolua pentru Fiorentina, Adrian Mutu a fost depistat cu sibutramină, o altă substanță interzisă, ceea ce i-a adus alte nouă luni în afara terenului de fotbal.
