Audrey Hepburn, fiica unei baronese care n-o iubea. În timpul războiului, actriţa mânca bulbi de lalea zile întregi
“Foarte implicată, foarte deşteaptă, talentată şi ambiţioasă.” Acestea au fost cuvintele regizorului William Wyler atunci când a urmărit proba lui Audrey Hepburn, în 1951. A primit rolul - pentru care a câştigat şi un Oscar - şi a devenit una dintre cele mai mari actriţe de la Hollywood. Decenii întregi, a fost adorată pentru frumuseţea şi stilul etalat. Totuşi viaţa ei n-a fost numai strălucire şi împliniri. Un film documentar scoate la iveală o latură a remarcabilei actriţe despre care prea puţină lume ştie.
Regizat de Helena Coan, documentarul conţine imagini de arhivă, nemaivăzute până acum, şi interviuri realizate cu membrii familiei şi cu prietenii. Vorbind pe Zoom, din casa lui din Italia, cel mai mare fiu al lui Audrey, Sean Hepburn Ferrer, face nişte dezăluiri interesante: „Nimeni nu-i dădea ordine mamei. La Hollywood, trebuie să te lupţi pentru orice bucăţică de expunere sau rol şi ea a făcut asta. În acelaşi timp, a jucat rolul unei ingenue. Pentru că avea şi această caracteristică.”
Părinţii nazişti ai actriţei
Hepburn s-a născut în Belgia, în 1929, fiind fiica baronesei Ella van Heemstra, o aristocrată olandeză, şi a lui Joseph Ruston, un englez care nu era aproape deloc implicat în viaţa familiei. De fapt, a plecat de tot în 1935, când s-a întors în Anglia, un moment pe care actriţa l-a descris ca fiind “cea mai mare lovitură primită vreodată în viaţa mea. Faptul că tata m-a părăsit m-a făcut să fiu nesigură pe mine toată viaţa.”
Citește aici continuarea și află detalii captivante din viața celebrei Audrey Hepburn.
