Dragă Benone Sinulescu,
Cum e să faci 80 de ani? Că mie de la 70 a început lumea să-mi zică ”tataie”. Dar, pe drept - am o nepoțică de un an jumate. Spune-mi sincer ca unui vechi… STRĂ-vechi prieten, te doare?
Buzăul tău zilele astea e-n sărbătoare, te omagiază, e un festival cu numele tău, lume și iar lume, prieteni câți cuprinde. Căci, i-ai cam uitat pe cei mai mulți… fiindcă sunt prea mulți. Vorba lui Gigi Zamfir, Benone e prieten cu toată lumea, râde mereu, nu-l doare capul… așa e. Să nu mai vorbesc despre numărul finilor de botez și de cununie. Ești de departe Nașul Norodului. Că de când te știu 1973… asta faci: cânți și botezi/cununi și râzi. Apoi, ești o enciclopedie de întâmplări hazlii… Beni Allegro…
Dacă nu aș fi ușor aplecat de sciatică și înțepenit de articulații, din când în când, eu aș zice că tu stai bine, măi ! Beni, tu ești o persoană fabuloasă a acestui neam. Cred că ai dat mâna cu peste jumate din populație… Și ai cântat peste tot, ”mai puțin într-o cabină telefonică”, vorba lui Mircea Vintilă… Te iubește lumea. Ba, ai reușit să captezi și tineretul, de când ai aruncat peruca și ai devenit ”nea etno-Beni”… Dragostea românilor pentru tine eu o ilustrez doar cu un fapt. Moldova. 1974. Eu prezentam. Concert la Slănic. Acolo, am rămas uimit, belit, când primarul pus la țol festiv te-a primit cu pâine și sare după ritualul oficial al primirilor lui Ceaușescu. Am înghețat . ”Să nu dea dracu’ să scrii sau să mai povestești asta, George, că mă nenorocești!”. Poftim, o fac acum!
Benone, tu ești o valoare inestimabilă a folclorului, o legendă, un depozitar fabulos care cântă frumos. Mereu atent la puritata cântecelor tale și nu te-ai îndepărtat de zona ta, fie și la etno… Folclorul are cu tine și zeci de legende false. Dovadă că EȘTI! Apoi, ai toate titlurile, ordine, medalii posibile. Ai colindat lumea. În exil, românii, numai ei, pot face Partidul Democrat, Benone. Trăiești la niște dimensiuni colosale, Beni! Și asta, fiindcă ești echilibrat, modest și mai ales, plin de umor: râzi mereu… dintr-un suflet mare de artist! Apropo de Zamfir, merg la poveștile tale când fugeați din căminul liceului de muzică să cântați la vreo nuntă, să aveți bani de-un covrig... De atunci până azi e atât timp și atâta viață încât pot spune că ambii sunteți privilegiați ai Proniei.
Apoi, peste toate cele spuse, și-n spatele tău e o femeie puternică - Elena, Doamna ta! Ti pupăm… pi dânsa! Și, fie mai târziu, dar la deschiderea săbătorii buzoiene dedicată ție, din rărunchii și inima mea strig cu tot neamul: La mulți ani, Benone Sinulescu!
