Andreea Marin nu mai poartă doliu. Îi respectă dorinţa tatălui
Săptămâna trecută a fost una de coşmar pentru Andreea Marin. Vedeta tv şi-a pierdut tatăl, iar sâmbătă (5 martie) a participat la Iaşi la funeraliile părintelui său. Deşi s-au scurs doar câteva zile de la trecerea în nefiinţă a lui Dan Marin, prezentatoarea a decis să păstrze doliu în suflet şi să renunţe la hainele de culoare neagră.
Andreea Marin s-a întors la cariera ei. Filmează pentru noua emisiune pe care o va prezenta la televiziunea publică şi nu vrea să se mai gândească la momentele care au făcut-o să plângă. Săptămâna trecută, bruneta anunţat cu mare durere că Dan Marin , sprijinul ei în toţi aceşti ani, s-a stins din viaţă. Se pare că părintele vedetei avea probleme cardiace şi suferea de diabet. Deşi încă suferă, a preferat să renunţe la hainele de doliu.
"A iubit viaţa, a trăit-o cu pasiune şi m-a-nvăţat s-o înzestrez, s-o fac să merite a fi trăită şi s-o preţuiesc. În ultima sa zi pe pământ, a râs cu poftă, a glumit şi-a adormit de tot apoi, senin, liniştit, cu un zâmbet pe chip. M-a îndemnat mereu să ţin fruntea sus şi mintea trează când speranţele păreau îngenuncheate. Să port culori şi doliul să-l ascund în suflet doar, să văd lumina şi pe timp de întuneric, să caut vârful când adulmecam prăpastia. Să n-arăt greul în priviri, ci forţa de a-l depăşi, atât. Să aduc bucurie, alinare, optimism şi să clădesc crezând în mine, zi de zi. Să mă bucur de fiece clipă, s-o trăiesc din plin, să-i molipsesc pe cei din jur cu poftă mea de viaţă. Şi asta o să fac, din nou, de mâine, în amintirea LUI. Doar m-am oprit puţin să înţeleg, s-accept, să-mi amintesc, să mă ridic şi să plec mai departe. Zâmbet, culori, curiozitate, energie, credinţă şi seninătate. Doar asta am de dat, de mâine dimineaţă, mai departe. Pentru tristeţea de pe chip, va trebui să căutaţi în altă parte. Iar cea din suflet, e doar taină mea", scria Andreea Marin după moartea tatălui.
Vedeta şi-a pierdut părintele cu doar câteva zile înainte ca el să îşi sărbătorească ziua de naştere.
