Angela Gheorghiu, despre sacrificiile din carieră: Veneam de nicăieri
Angela Gheorghiu este una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume și una dintre puținele românce care ne reprezintă cu succes oriunde s-ar duce. Toată lumea bună o cunoaște și o asociază cu România, întrucât soprana născută în Adjud nu neagă niciodată că vine de pe plaiurile românești. Mulți o consideră singura româncă demnă de a fi numită “divă”, iar asta pentru că este întotdeauna grațioasă, elegantă, manierată, impecabilă.
Cei de la “Independent”, cel mai important site de știri din Irlanda, au trimis un reporter la Opera Regală din Londra, unde a stat de vorbă cu Angela Gheorghiu. Soprana a povestit despre începuturile sale în muzică și despre cum această artă a atras-o în mrejele sale pentru totdeauna. “Când eram o copilă, nu credeam că o să cânt pentru pentru că o să iubesc asta. Am început să cânt pentru că muzica era mai puternică decât mine. Mi-am urmat destinul.”
“Dacă te gândești la viața mea, nu trăiesc doar pentru artă și pentru dragoste, trăiesc și pentru publicul meu. Înțeleg de ce sunt pe scenă: pentru a face oamenii să viseze”, adaugă frumoasa artistă în vârstă de 50 de ani.
Artista se împarte între România, Elveția și spectacolele din toată lumea
Deși viața sa ar putea părea doar lux, admirație, flori și laude, Angela Gheorghiu spună că deși viața i-a dăruit o asemenea carieră, nimic din ceea ce are nu vine fără sacrificiu: “Toată viața mea este un sacrificiu. Dorm tot timpul în hoteluri. Mă pregătesc tot timpul pentru vreun rol. Am propria viață, dar nu în casa mea. Trăiesc între România și Elveția. Mereu a fost așa. Nu-mi pot împărți viața între partea artistică și cea privată. Sunt Angela peste tot. Sunt aceeași mereu. Iubesc să râd și să mă distrez, dar mereu sunt serioasă când vine vorba despre munca mea.”
Originile Angelei Gheorghiu sunt un lucru cu care ea se mândrește. Mama sa a fost croitoreasă, iar tatăl său era conductor de tren. Ea și Elena, sora ei, au avut o copilărie umilă, fără lux sau opulență. Cele două surori s-au născut cu voci speciale, lucru remarcat de educatorii lor, deci încă din primii ani de grădiniță. Cu timpul, au început să cânte în corul bisericii. La 14 ani a început adevărata aventură a celei care avea să devină peste ani cea mai iubită cântăreață de operă din lume. “Am muncit foarte, foarte mult. Știam că trebuie să fiu mai bună decât toți ceilalâi și asta pentru că veneam de nicăieri. Perioada pe care am trăit-o în regimul lui Ceaușescu a fost cea mai grea. Atunci, să trăiești în România era un iad. Dar îmi spuneam mie însămi că am nevoie să fac asta, pot să o fac, trebuie să o fac. La vârsta de 18 ani am știut că sunt pregătită. Știam cu exactitate despre ce este vorba în această profesie și îmi însușisem tehnica vocală. Știam că am fost înzestrată cu un dar și trebuia să fiu atentă tot timpul, nu numai cu vocea, dar cu tot ceea ce făceam pe scenă.”
Diva a vorbit și despre momentele dificile din viața privată: pierderea tragică a surorii și a cumnatului său, evenimente în urma cărora soprana a adoptat-o pe Ioana, nepoata sa, căsătoriile cu inginerul Andrei Gheorghiu și cu tenorul Roberto Alagna, ambele terminate cu divorțuri.
Nimci nu a împiedicat-o pe Angela Gheorghiu să strălucească la adevărata valoare. Tragediile din viața sa, munca neîntreruptă, lipsa unei vieți cu adevărat private, dragostea, pasiunea pentru muzică, mândria de a fi româncă, toate o fac pe soprană una dintre cele mai impresionante figuri feminine ale tării noastre.
