Ce obicei avea Ștefan cel Mare, înainte de culcare? Nu renunța la el niciodată
Un obicei considerat bizar (dar și strategic) pe care îl avea Ștefan cel Mare înainte de culcare era faptul că:
Își schimba frecvent locul de dormit pentru a evita asasinatele.
Detalii istorice:
Se spune că Ștefan cel Mare nu dormea niciodată de două ori la rând în același loc, nici măcar în propriul palat.
De multe ori, dormea în case diferite din curtea domnească sau în locuri ascunse, uneori în camere fără ferestre.
Motivația era teama justificată de trădări sau atentate, mai ales în vremuri de conflict sau după bătălii.
De ce făcea asta?
Practic, era o metodă de protecție personală – un soi de "cod de securitate" medieval. Era un domnitor foarte vizat de inamici interni și externi, așa că vigilența devenise un obicei de viață.
Unele surse spun că avea oameni de încredere care verificau locul de dormit înainte, și uneori chiar folosea dubluri.
Alte lucruri notabile despre rutina lui:
Se spune că se ruga înainte de culcare, avea o viață religioasă profundă.
Participa la ritualuri de binecuvântare a camerei în care dormea (mai ales în mănăstiri sau case domnești).
În timpul campaniilor militare, dormea adesea în corturi militare modeste, alături de soldați.
Alte lucruri mai puțin cunoscute despre Ștefan cel Mare
Iată o listă cu obiceiuri interesante, ciudate sau mai puțin cunoscute din viața lui Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei (1457–1504), o figură legendară, dar și complexă:
10 Obiceiuri și Fapte Inedite din viața lui Ștefan cel Mare
1. Dormitul în locuri diferite (pentru a evita asasinatele)
Nu dormea niciodată de două ori în același loc. Uneori se muta în miez de noapte sau dormea în casele paznicilor, în camera slugilor, sau în mănăstiri izolate.
2. Mergea desculț la mănăstiri – chiar și iarna
În semn de pocăință și credință, mergea desculț pe jos, uneori kilometri întregi, spre mănăstiri pe care le ctitorise. Când a construit Putna, ar fi făcut drumul acolo fără încălțăminte, ca un gest de smerenie.
3. Avea un loc de mormânt pregătit din timpul vieții
A cerut să fie înmormântat la Mănăstirea Putna, în mormântul pe care el însuși l-a comandat. A vizitat locul frecvent și l-a considerat „odihna veșnică meritată”.
4. Trăgea cu arcul în trădători… personal
Istoricii notează că în anumite cazuri de trădare, Ștefan a executat cu mâna lui pe cei vinovați — cu arcul sau sabia. Nu doar că dădea ordin, ci se implica direct în acte de răzbunare.
5. Obișnuia să meargă pe jos la sate pentru a vedea cum trăiesc oamenii
Se deghiza uneori sau venea neanunțat, pentru a afla direct ce gândesc țăranii. Dorea să înțeleagă ce funcționează și ce nu în domnia sa.
6. Păstra jurnal de bătălii și ctitorii
Nu un jurnal în sens modern, dar avea cronicari de curte care notau exact când și cum a câștigat luptele, ce a reconstruit, și ce promisiuni făcuse lui Dumnezeu.
7. Respecta posturile cu strictețe
În timpul posturilor mari (Paște, Crăciun), ținea regim strict chiar și în război. Se împărtășea frecvent și nu începea bătălii importante în zile mari de sărbătoare religioasă.
8. Avea tuneluri secrete între curți domnești și mănăstiri
S-au găsit urme de tuneluri subterane între Curtea Domnească din Suceava și mănăstiri din apropiere. Folosea aceste căi pentru fugă rapidă în caz de atac sau pentru deplasări discrete.
9. A avut multe femei, dar a iubit cu adevărat doar una
A avut mai multe concubine și soții, dar Maria Voichița, ultima sa soție, este considerată marea lui dragoste. A fost extrem de afectat de moartea unora dintre copiii lor.
10. Sângele lui încă există
Trupul lui a fost deshumat de mai multe ori (ultima oară, cu acordul Bisericii), iar mostre din ADN s-au păstrat pentru cercetare. E unul dintre puținii domnitori medievali cu ADN parțial identificabil azi.
