Dana Rogoz şi-a dus băieţelul în prima vacanţă peste hotare
Deşi Vlăduţ n-are decât şase luni, părinţii lui l-au luat cu ei într-o frumoasă călătorie în Turcia, unde s-a putut bucura de soare şi de mare – cu alte cuvinte, de-o vacanţă de vară prelungită.
Dana Rogoz şi soţul ei, regizorul Radu Dragomir, au decis pe ultima sută de metri să plece în trei în Istanbul. Şi asta pentru că, deşi îşi doreau să viziteze Dublin, Edinburgh sau Amsterdam, au schimbat direcţia după ce n-au mai găsit bilete pentru primele destinaţii.
Aşa se face că prima lor vacanţă cu micuţul Vlăduţ să fie în Turcia. După un drum cu maşina de o zi, au ajuns să ia micul dejun în Edirne.
Apoi, în Istanbul, Dana a descoperit că turcii sunt înnebuniţi după copiii mici. „Turcii sunt topiţi după copii. Nu mai ştiu pe stradă şi la restaurante cum să-l distreze, au o grijă deosebită pentru noi, apoi se strâmbă, fac mutre, joculeţe ca să îl facă să râdă pe Vlăduţ, mă roagă să îl ţină puţin în braţe... O doamnă într-un restaurant a insistat să-l ia în braţe. I-a cântat, l-a masat, mai-mai să adoarmă de plăcere micuţul. Pe stradă se opresc să-l ciupească de obrăjori, de mânuţe, se maimuţăresc în faţa lui, îl fac să râdă… Ba chiar au oprit un şantier când am trecut pe aceeaşi stradă pe care se lucra, ca zgomotul să nu îl sperie pe Vlad. Până şi copiii sunt la fel de prietenoşi cu bebeluşii, iar ei sunt cei mai sinceri. Toţi îi zâmbesc cu drag lui Vlad şi se bucura când îl văd lânga ei la terasă, în tramvai sau la coadă la un muzeu“.
În Istanbul, prima oprire a lor a fost la Moscheea Albastră, apoi au vizitat Sultaniye şi Palatul Dolmabahçe. Iar Dana a ţinut să păstreze tradiţia musulmană atunci când a vizitat moscheile şi să-şi acopere capul cu hijab.
Mi se pare normal să le respecţi religia şi să intri acoperită, la cererea lor, în aceste locuri“, a scris ea pe blogul său. „Altfel, în mijlocul oraşului, mai ales în zona turistică, turcii se îmbracă în mare parte la fel ca noi. Adică fetele tinere poartă pantaloni scurţi, topuri cropuite, beau bere sau ouzo seara cu colegii bărbaţi din multinaţionale (îi recunoşti după aceleaşi costume office ca la noi)… Ăsta e farmecul unui astfel de oraş: contrastul e la tot pasul“.
