Dragă Bute,
L-ai bătut atât de ușor și de rapid, încât deja detractorii, cârtitorii, puțini e drept, au început să mârâie că meciul ar fi fost "aranjat". Băiatul ăsta - zic ei, vezi Doamne! - nu era de talia ta.
Păi, dacă tu ești cel mai tare, nimeni nu e demn de tine; nimeni nu îți poate sta în față. Care e vina ta că razi tot!? Cum era Teofilo Stevenson care nu a avut adversar mai toată cariera.
Ești, adică, născut să învingi. Această victorie clară, rapidă a dat carne de tun, de bârfă, de rahaturi pe băț, spiritului gregar al clevetitorului, al aceluia care contesă tot ca Toma Necredinciosul.
Cert e că tu ai câștigat clar și ai făcut o majoritate de români fericiți. Sigur, delatorii au început să atace victoria ta prin jegul politicului.Nu mi-au picat bine huiduielile-de bucurie, măi!- adresate unui politician de genul feminin.
Măcar acum trebuia să uităm asta, ca la o sărbătoare națională. Când se cântă "Hai să dăm mână cu mână//cei cu inima română", când ar trebui să funcționeze concordia.
Dar, de unde armine și frăție la un neam născut în discordie?! Nu mi se pare elegant să huidui o femeie. Eu, unul, nu aș fi huduit-o în asemenea circumstanță nici pe Coana Leana, deși aș fi împușcat-o.
Asta, atunci, la psihoza din 1989. Ăștia suntem! Oricum, sunt sigur că nu ai fost prea afectat. Lacrimile tale dovedesc asta. Căci, după victorie ai izbucnit în plâns. Apoi, când ai dat interviul și ai pomenit despre țara ta, aveai nodul în gât.
Ca și noi. Tu dai un curaj existențial și un patriotism necesar românilor plecați, care își câștigă existența afară. Ei și basarabenii rămân adevărați patroți! Cei din România îs - nu toți - doar blazați, cârtitori, miștocari și clevetitori.
Aici și politica asta nenorocită e de vină. Dar, fără politică, am o sensibilitate la bilă...Căci Lucian Bute, românule, tu ai adus o mare bucurie și un prilej de mândrie națională, pe cale de dispariție, milioanelor de români amărâți.
Ești un erou național și asta contează. Când după efort, transpirat, ud-reaua credință a unor ziariști, avortați și cinici, nu mai contează. Tu ești Bute. Care îi... Aplică-le tot tu rima aia populară!
George Stanca, pamflet
