Dragă Ovidiu Herea,
Ba, fără să fie un apropo la vreun gest de trădare, mi-ai amintit de un anume Bolohan, care a trecut şi el prin curtea Rapidului, care a luat în minutul 20, după un atac "la rupere" pe linia de centru, roşu direct, la un meci cu Dinamo, pierdut în Giuleşti cu 1-4, ca apoi numitul Bolohan să treacă exact, stranie coincidenţă!, la Dinamo.
Acuma, eu unul nu spun că te bănuiesc de a avea intenţia să joci la CFR Cluj, da' zic şi eu aşa... căci la anul poate va fi pe dric, dar absenţa ta, în urma unui gest puştesc, idiot, dacă-mi permiţi, inconştient, a dezavantajat echipa.
Chiar în două rânduri: unu, în meciul curent, cel cu Mediaşul, de care am//ai scăpat cu bine şi cu noroc, chiar în urma unei transformări impecabile - de către tine! - a unui penalty; doi, lipsa ta - singurul, din păcate, om de gol al Giuleştiului aflat şi în formă - la meciul de mare orgoliu cu aşa-numiţii „feroviari" ai Clujului, purtătorii cu un tupeu nedem ai culorilor Giuleştiului.
Tu chiar nu realizezi ce ai făcut? Nu realizezi că erai în pericol de a nu prinde nici echipa naţională, unde nu ai fost prea des convocat şi că acum ai şansa - ba chiar două şanse, cu Albania şi Belarus - să te afirmi? Zău, Ovidiu, nu te înţeleg!
Te ştiu un băiat de caracter, destul de echilibrat, cum de ai scăpat caii în orzoaică la Sibiu, nu pricep! Uite, ca să vezi că nu am boală pe tine, sunt sigurul care apreciez un gest al tău la meciul cu Bistriţa, de acasă.
La sfârşit, după ce ai jucat strălucit, te-ai dus mai întâi la Reghecampf, antrenorul bistriţean, soţul impresarei care te-a adus, cu destule sacrificii, la Rapid, Anamaria Prodan.
Un gest care atestă faptul - iartă-mă că insist cu vocabula - că ai ceva caracter. Rămâi aşa, Herea dragă, îţi va fi bine. Oamenii de caracter tare sunt căutaţi peste tot. Mai ales dacă au şi talent. Ca tine.
George Stanca (pamflet)
