Elena & Dan Helciug: „Viaţa noastră e un film!”
Se dă un actor transformat în cantautor-meduz de succes şi o regizoare-meduză pe o plajă oarecare. Sunt premisele ideale ale unei poveşti de dragoste pe care cei doi o joacă de zece ani în timp real pe scena vieţii
Sunt zece ani în care distribuţia acestui „film” frumos s-a îmbogăţit cu doi actori debutanţi – care fac, însă, tot deliciul acestei producţii: fiul lor Luca (9) şi fiica Ruxandra (3). Împreună trăiesc o comedie romantică spumoasă – mai ales când Luca dansează cu volumul muzicii dat la maximum, în timp ce Ruxi îşi înfige mâinile în toppingul de la pizza de parcă ar vrea să-şi lase amprentele precum vedetele de la Hollywood, pe Pizza of Fame, purtând rochiţa cea nouă. E o comedie care poate părea epuizantă în asemenea momente, dar care le dă, de fapt, acea stare de bine şi, paradoxal, energia şi cheful de noi proiecte. Aşa se face că Dan tocmai a scos din cuptor un album solo cu totul şi cu totul special – Heart, cu zece poveşti muzicale ce ţi se vor lipi de suflet.
Dan Helciug de când a devenit familist?
Dan: Sunt vreo zece ani.
Cum ai cunoscut-o pe soţia ta?
Dan: La mare. Mie îmi şi place foarte mult marea. Şi a fost exact ca-n primul meu hit, Vine vara, cu un meduz şi o meduză…
Ai povestit că ai simţit, când ai văzut-o, că ea va fi soţia ta…
Dan: Am simţit că ar putea fi femeia care ar declanşa o nouă etapă în viaţa mea. Dar la momentul respectiv mi s-a părut că trăiesc o iluzie, că eram doar amici. Apoi, la vreo lună de zile, ne-am întâlnit întâmplător pe stradă.
Pe tine cum te-a cucerit Dan? Toţi se gândesc că te-a atras faima lui.
Elena: Eu îl văzusem la TV. Dar când l-am văzut prima oară în realitate, am zis „Mamă, ce frumos e tipul ăsta!“. Importantă e chimia… Dacă nu e chimie, degeaba. Eu sunt foarte reticentă în general, stau şi analizez pe toate părţile, fie că e obiect, fie că e om. Dacă o persoană îţi place în primele 15 secunde, atunci poate fi baza unei comunicări. Eu cred în asta… Şi Dan mi-a plăcut mult fizic din prima. Ne-am împrietenit, râdeam cu el cum nu râdeam cu nimeni. Îmi aduceam aminte o glumă de-a lui şi râdeam şi după o săptămână, ceea ce la mine se întâmplă foarte rar. Am început să ieşim, ne găseam tot mai multe puncte comune, am descoperit unde ne completăm… Şi după 3 luni de ieşit şi de vorbit, mi-a zis pe la 12 noaptea: „Eu te iubesc!“. Iar după zece luni am rămas gravidă. Deci totul a mers şnur.
Citește pe www.okmagazine.ro restul acestui interviu!
