Fiul lui Adrian Păunescu: «Nu pot să mă ating de niciun ban al tatei»
La şapte ani de la decesul lui Adrian Păunescu, poetul care s-a bucurat de popularitate în anii comunismului cu ”Cenaclul Flacăra”, fiul acestuia reuneşte vineri, 3 noiembrie, la Sala Palatului, cele mai bune voci din muzica folk.
Înainte de marele eveniment, Andrei Păunescu ne-a vorbit despre istoria piesei ”Rugă pentru părinţi”, dar şi despre problemele pe care Adrian le-a avut cu autorităţile, după incendiul din 15 iunie 1985, în urma căruia vestita manifestare culturală a fost interzisă de comunişti.
Lui Adrian i-a venit ideea Cenaclului în America
“Cenaclul Flacăra” a fost pentru români cam ce a fost fenomenul Woodstock pentru americani.
Între septembrie 1973 şi august 2010, „Flacăra” şi-a consumat peste 1.700 de episoade şi se consideră că peste şase milioane de români i-au trecut măcar o singură dată în viaţă pragul unui concert. O serie de mari artişti s-au lansat cu ajutorul cenaclului, în frunte cu Ştefan Hruşcă, Vasile Şeicaru, Victor Socaciu, Florian Pittiş, Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Valeriu Sterian, Tatiana Stepa, George Nicolescu.
Incredibil sau nu, ideea constituirii unui cenaclu i-a venit lui Adrian Păunescu peste Ocean. La începutul anilor ’70 Adrian Păunescu se afla în SUA, cu o bursă de studiu. Şi a constatat cu surprindere cum se nasc vedetele pe continentul american. Tot ce le trebuia era să aibă talent şi puţin curaj în a se afirma. Din acea perioadă practic tânărului Păunescu i-a venit ideea de a implementa ceva similar şi în România, fiind de părere că ţara beneficia de zeci de voci talentate, dar necunoscute.
La primul spectacol au venit 100 de persoane
17 septembrie 1973 a fost ziua celui dintâi spectacol născut sub zodia “Cenaclului Flăcara”. A avut loc în Bucureşti, într-o mică sală de spectacole cu puţin peste 100 de scaune din strada Slătineanu, nr. 20, din sectorul 1. Adrian Păunescu făcuse oficiul de a convoca cele mai cunoscute voci de folk ale momentului, dar şi tineri actori sau artişti lirici din epocă. O făcuse doar prin intermediul revistei „Flacăra”. Celebra sa masă, de la care a condus toate ediţiile cenaclului, s-a aflat din primul moment pe scenă, în timp ce invitaţii aşteptau cuminţi pe scaune să fie chemaţi. Primul care a urcat pe scenă a fost cantautorul Doru Stănculescu, fratele mult mai celebrei Mihaela Mihai. Printre cei prezenţi în acea zi frumoasă de toamnă s-au mai numărat Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Victor Socaciu, Mircea Vintilă, Tudor Gheorghe. Presa vremii a consfinţit şi faptul că în pauză un tânăr actor, Ion Caramitru, a întreţinut cu glume atmosfera.
Piesa «Rugă pentru părinţi» a fost compusă la Sinaia
„Rugă pentru părinţi”, probabil cea mai cunoscută melodie lansată vreodată sub auspiciile “Cenaclului Flacăra”, are o istorie specială puţin cunoscută de marele public.
Ea era să se piardă la nici 24 de ore de la crearea sa. Adrian Păunescu s-a simţit într-o noapte friguroasă de februarie anului 1982 extrem de inspirat. Voia să scrie o melodie dedicată părinţilor, dar avea nevoie de o linie melodică de neuitat. Se afla la Sinaia, în Casa de Creaţie a Uniunii Scriitorilor, alături de un tânăr învăţător din Maramureş, Ştefan Hruşcă, a cărui voce deosebită tocmai o descoperise. Păunescu a mizat pe vocea şi urechea maramureşeanului, pe care nu a ezitat să-l scoale din somn, întrucât era trecut de miezul nopţii. Cei doi au compus împreună versurile şi linia melodică, apoi s-au culcat spre dimineaţă. Câteva ore mai târziu, Păunescu a vrut să le arate colaboratorilor săi noua sa creaţie, dar Hruşcă uitase între timp melodia. Ca atare, a improvizat, abordând o altă melodie pe aceleaşi versuri. Păunescu l-a oprit însă şi a scos un casetofon pe care înregistrase cu grijă melodia aşa cum o ştim cu toţii astăzi.
Banda de magnetofon l-a salvat pe Păunescu de la închisoare
Cel mai greu moment din istoria existenţei cenaclului s-a consumat în 15 iunie 1985, la Ploieşti. Pe stadionul „Petrolul” fusese programat un mare şi aşteptat show. Dar natura a fost de altă părere, şi puţin după ora startului au devenit prezenţi, împreună cu zeci de mii de oameni, şi numeroşi nori negri, ameninţători de furtună. Păunescu a ieşit pe scenă şi le-a cerut celor prezenţi să plece acasă, spunându-le că nu se pot lupta cu natura şi asigurându-i că spectacolul va fi reluat peste o săptămână. Lumea nu a dorit să plece însă şi acelaşi Păunescu a decis că artiştii nu-şi vor dezamăgi fanii. Însă o ploaie violentă a dat peste cap scena, iar căderea curentului a desăvârşit opera naturii. Oamenii s-au panicat şi s-au călcat în picioare în tentativa de a părăsi cât mai repede zona. Rezultatul? Cinci morţi şi sute de răniţi. Intervenţia lui Păunescu, înregistrată pe bandă de magnetofon, l-a salvat de ani grei de închisoare. A doua zi, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste anunţa sec că “Cenaclul Flacăra” îşi întrerupea seria apariţiilor pe termen nelimitat.
Vasile Şeicaru şi Mircea Vintilă nu vor cânta vineri
La spectacolul de vineri, de la Sala Palatului, accesul în sală se va face între orele 18 şi 18.55. Au fost invitaţi aproape toţi artiştii care au cunoscut gloria alături de Adrian Păunescu: Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Victor Socaciu, George Nicolescu, Poesis, George Stanca, Andrei Păunescu şi trupa Totuşi. Din păcate, Vasile Şeicaru şi Mircea Vintilă nu vor fi prezenţi: ”Cum să ajung? Eu am alt spectacol, cu Mircea Vintilă, peste o lună, tot la Sala Palatului”, ne-a spus acesta.
Andrei Păunescu: «Moștenirea tatei încă este blocată și se irosește în procese și în expertize»
Andrei Păunescu ne-a vorbit și despre moștenirea lăsată de tatăl său, Adrian Păunescu, pe care trebuie să o împartă și cu sora sa vitregă, Andreea:
”Moștenirea lui tata este încă blocată, se irosește în procese și în expertize. Cei intrați mai nou în familie vin cu măsurători și cu alte lucruri care nu ne plac și nu ni le dorim. Noi cum era să spunem că ea nu este sânge din sângele lui Adrian Păunescu? Am lăsat lucrurile să se întâmple așa cum a dorit și ea. Dacă a dorit să intre în familie după moartea tatălui nostru, cum puteam să spunem noi nu sau da? Din păcate, lucrurile de identitate au fost urmate de niște monstruozități formale și de șicane, de nesfârșite chestiuni avocățești, care nu fac decât să piardă din timpul nostru, din resursele familiei și din rezerva de putere sufletească. Încerc să nu mă gândesc la ele”.
Adrian Păunescu a lăsat o avere de aproximativ 4 milioane de euro, constând în case, bijuterii și terenuri.
