Generația care duce muzica tradițională mai departe! La doar 14 ani a uimit țara cu iubirea față de folclor: „Nu pot uita lacrimile tatălui de bucurie când...”
La doar 14 ani, Bianca Nicola Gheorghe este una dintre tinerele speranțe ale folclorului românesc. Muzica este marea ei pasiune, iar dragostea pentru tradiții reprezintă motorul care o inspiră să creeze și să cânte cu o bucurie autentică. Bianca își dorește să le arate tinerilor din generația sa că spiritul românesc autentic ascunde adevărate comori ce merită descoperite și prețuite. Visul ei este simplu și curat: să păstreze vie această moștenire neprețuită și să o dăruiască mai departe, cu aceeași emoție cu care a primit-o.
Generația care duce muzica tradițională mai departe!
Click: Bianca, cum s-a născut iubirea față de muzică?
Iubirea mea față de muzică s-a născut de când eram micuță. De la vârsta de 4 ani, tatăl meu mă lua la repetițiile cu tarafurile „Aventurierii”, din care face parte ca instrumentist (percuție). Pentru că mama mea lucra în ture de noapte în spital și nu avea cu cine să mă lase, eram nevoită să merg cu tata destul de des la repetiții. Aici ascultam multă muzică populară și de petrecere, dar folclorul era de bază.
Îmi plăcea tare mult tot ce ascultam, iar la vârsta de 5 ani am fost remarcată la grădiniță pentru talentul meu de către doamnele educatoare, care m-au înscris la un festival-concurs al preșcolarilor, „Zâmbetul copilăriei”, Otopeni. Aici am câștigat primul meu Premiu I, cu cântecul regretatei artiste Angela Moldovan – „La oglindă”. De aici au urmat foarte multe participări la concursuri, unde câștigam numai premii valoroase.
Click: Știu că în familie muzica este o tradiție, care sunt cele mai frumoase amintiri pe care le ai alături de tatăl tău de la spectacole și cântări?
Așa este, la noi în familie muzica este o tradiție. La noi aproape toată lumea cântă: bunicul meu, tatăl meu, fratele meu, nașul meu, unchiul meu. Vlad Gheorghe, unchiul meu, cântă vocal și la multe instrumente, dar mă și pregătește din punct de vedere muzical la Școala de Dezvoltare prin Artă și Muzică „Diatonic” Afumați.
Părinții mei m-au însoțit întotdeauna împreună la toate concursurile, festivalurile, spectacolele, evenimentele private și filmările pentru televiziuni. Am multe amintiri frumoase alături de ei. Cel mai frumos era când tatăl meu mă încuraja înainte de a urca pe scenă să cânt. Simțeam că toate emoțiile le lua asupra sa și îmi dădea o energie fantastică atunci când urcam pe scenă la vreun concurs.
Ulterior am devenit un brand „tată-fiică”: eu – solistă, el – cu toba, iar organizatorii de spectacole și evenimente doreau să urcăm pe scenă împreună.
La spectacolele de colinde organizate în preajma sărbătorilor de iarnă, în aer liber, la o temperatură scăzută, alături de tatăl meu pe scenă, simțeam căldura pe care el mi-o transmitea, iar împreună aduceam multă emoție și bucurie publicului spectator.
De asemenea, nu pot uita lacrimile tatălui de bucurie când am urcat pe scenă și în calitate de dansator al Ansamblului Folcloric „Perinița” din Otopeni, la spectacolul „Tezaur Folcloric de Dragobete”, organizat de doamna Gheorghița Nicolae.
Îmi aduc aminte cu drag când eram micuță și tatăl meu începea cu mine programul evenimentelor private, iar invitații acelor evenimente erau tare încântați când mă vedeau cum cânt, așa îmbrăcată în costum tradițional popular românesc.
Orice premiu câștigat era o mare bucurie în familie și pot spune că, în toți acești ani, am obținut peste 150 de premii și trofee în concursuri naționale și internaționale. Chiar și în perioada pandemiei concuram online la multe concursuri. Aveam o cameră decorată în stil tradițional și filmam videoclipuri pe care le înscriam în concursuri online.
Click: Deși ai putea alege orice gen muzical, tu îți canalizezi atenția către folclor. Ce are special foclorul?
Iubesc mai toate genurile muzicale, dar folclorul este special în sufletul meu. Folclorul este identitatea noastră națională, este toată bogăția poporului nostru, iar noi avem un folclor bogat, pentru că, pe unde mergi, costumele și cântecele noastre folclorice sunt admirate.
Pot spune că folclorul este cartea noastră de vizită în lume, este tradiția noastră vie, păstrată și transmisă prin viu grai, este cel mai sfânt și curat lucru ce-l poate avea un român în inima lui.
Folclorul înseamnă să îți curgă lacrima și să ți se facă pielea de găină când auzi o doină, să chiui și să joci la veselie. Orice eveniment din viața noastră nu există fără tradiții și folclor.
Sunt născută și crescută la sat, unde am participat de mică la tradițiile și obiceiurile noastre natale din comuna Afumați. De aceea am ales să cânt folclor.
De curând am lansat un cântec folcloric propriu – „Sunt fată din Afumați”, orchestrat sub bagheta dirijorului Adrian Grigoraș, de la Orchestra Populară Radio, pe versuri scrise de Ionela Muciulea, o tânără care iubește foarte mult folclorul.
La acest cântec am realizat și videoclip la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, alături de Ansamblul Folcloric „Doina Ilfovului” din Buftea, coordonat de doamna Daniela Mîndroc. Mă pot mândri că videoclipul a fost realizat la singura casă tradițională reprezentativă pentru zona Ilfovului – casa de la Afumați, donată muzeului de către soții Dobrițoiu din Afumați.
Sunt sprijinită de multe ori de Centrul de Cultură pentru Păstrarea Tradițiilor Ilfov, dar și de comunitatea din Afumați prin bunăvoința domnului primar Dumanică Gabriel, deoarece aceste realizări sunt destul de costisitoare.
Click: Cum ai convinge tinerii să asculte muzică populară?
După cum ați observat, folclorul este prezent și în multe piese de muzică ușoară românească, pe care tinerii le îndrăgesc. Să știți că am cunoscut mulți tineri români, dar și străini, care se bucură când ascultă folclor. Theo Rose este un exemplu de artist care cântă și adaptează piese folclorice pe un stil mai modern, cum place multor tineri.
Folclorul este păstrat și adaptat în stil modern în zilele noastre, iar tinerii ascultă acest gen. Trebuie să știi cum să le atragi atenția și cum să transmiți ca artist pe scenă.
La fel și Viorica, cu Taraful de la Clejani, abordează folclorul într-un stil mai modern și are atracție la publicul tânăr. Eu cred că folclorul nu va pieri niciodată, pentru că sunt mulți artiști care îl duc mai departe, sub diferite forme.
Click: Cum reușești la vârsta ta să îți faci timp și de muzică, și de școală, și de prieteni?
La vârsta de 14 ani reușesc să le îmbin frumos, pentru că sunt antrenată de mică să muncesc, iar muzica te dezvoltă din punct de vedere mental foarte mult.
Eu așa am simțit: că memoria este antrenată prin muncă, iar fără muncă și seriozitate în tot ce faci nu poți realiza nimic, cu tot talentul pe care îl moștenești!
Am avut parte de profesori la școală care au înțeles când lipseam de la cursuri, când trebuia să particip la vreun eveniment, dar și profesori care m-au înțeles mai puțin. Cu toate acestea, m-am ambiționat și am învățat foarte bine, terminând clasa a V-a, a VI-a și a VII-a cu media generală 10.
Eu mai am o pasiune: să pictez. Una dintre picturile mele este expusă la Colosseumul din Roma, în cadrul expoziției internaționale „Culori pentru Pace”, organizată de doamna ambasador pentru pace la București, doamna Mioara Voicu. Dacă îți gestionezi foarte bine timpul, reușești să le faci foarte bine pe toate. Susținerea părinților mei mă ajută foarte mult să reușesc în tot ce îmi propun, iar pentru acest lucru le mulțumesc foarte mult.
Click: Care este cel mai mare vis al tău?
Cel mai mare vis al meu este să devin o artistă cunoscută și îndrăgită în întreaga lume.
