„Hai în balcon să-ți arăt ceva…” Povestea uimitoare spusă de Dan Negru despre Horia Moculescu. Momentul care l-a lăsat pe omul de televiziune fără cuvinte
Lumea muzicii românești este în doliu. Ieri s-a stins din viață Horia Moculescu, unul dintre cei mai iubiți compozitori și artiști ai scenei românești, omul care a transformat muzica ușoară într-o poveste plină de spirit.

Vestea pierderii sale a emoționat întreaga țară, iar printre cei care i-au adus un omagiu s-a numărat și prezentatorul Dan Negru, care a rememorat, într-o postare plină de tâlc, o întâmplare din tinerețea sa petrecută alături de maestru.
„Totul vine treptat în viață, la ora potrivită!”, își începe Negru mesajul, ca o reflecție asupra destinului care pare să aibă mereu ultimul cuvânt.
El povestește o întâmplare care, în felul ei, pare desprinsă dintr-un scenariu al ironiei sorții.
„Eram la TVR prin anii ’90 și Horia Moculescu îmi era șef. Tot acolo lucra și Iosif Sava – mare muzicolog, pasionat de muzica clasică. Certurile și disputele dintre Moculescu, omul muzicii ușoare, și Sava, omul muzicii clasice, erau de notorietate. Toți știam de conflictele lor…”, scrie prezentatorul.
„Într-o zi l-am vizitat pe Horia Moculescu acasă...”
Iosif Sava a murit în 1998, iar peste ani, o imagine surprinzătoare avea să-i rămână lui Dan Negru în minte.
„Într-o zi, l-am vizitat pe Horia Moculescu acasă. ‘Hai în balcon să-ți arăt ceva’, mi-a spus. Când a deschis ușa balconului, în fața ferestrei sale, primăria instalase o statuie. Cea a lui… Iosif Sava. Și piațeta în care locuia Moculescu a primit numele ‘Piațeta Iosif Sava’.”
Prezentatorul încheie postarea cu o frază care, dincolo de frumusețea ei, pare acum o concluzie pentru întreaga viață a lui Horia Moculescu.
„Nu noi ne alegem calea. Calea ne alege pe noi.”
Un mesaj simplu, dar cu rezonanță profundă, o reflecție despre destin, despre ironia vieții și despre felul în care timpul așază totul la locul potrivit. Într-o lume în care aplauzele se sting repede, Dan Negru a reușit, prin această poveste, să-l readucă pe Horia Moculescu acolo unde a fost mereu: în inimile oamenilor.




































