In Memoriam - Regele Mihai
Certurile inutile, ignobile, securistice pe Coroana României vor crește simțitor în viitor. Căci, în 5 decembrie, Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, s-a stins din viață. La 96 de ani. Unul dintre cei mai notabili martori//participanți la istoria Patriei. Dacă iau în seamă și unele zvonuri în care nu pot crede, acum, doar... ”i s-a declarat decesul”.
Căci, de multă vreme, Majestatea Sa era, dacă nu decedat, măcar izolat. Spre a nu-și putea exprima voința Sa. A Sa de Suveran! Astfel, nu ai cum să nu presupui că puteri importante, combinate cu ”îndurerata familie”, au influențat ”hotărările” sale în necunoștință de cauză. Iată deja un punct de contradicție. Vom vedea, căci ei, monarhistoizii din umbră, ”undergroundiștii” vor ști probabil mai multe despre ce ne va oferi istoria viitoare. Și cum se poate eventual manipula monarhia noastră. Cert e că poporul nu agreează - culmea! - un prinț contrafăcut, ci pe cel adevărat, just și legitim, malversat, manigansat cu măiestrie kaghebisto-valahă.
Ce m-a pus pe gânduri, recent, a fost bombardamentul la care am fost supuși//supus cu tot felul de intoxicări, preparate în laboratoarele vechi ale Secu. Așa că trebuie să revin la minciuna aia celebră despre ”averile luate de Rege în 47”. Da, a luat ce i-au aprobat Ana Pauker și Secu. Că ei l-au făcut, efectiv, să plece. Știți cine a luat averea aia? Tablourile dispărute din pinacoteca Regală? Boierii cei noi! Demnitarii comuniști. Prospăturile de moț ale dictaturii proletariatului, ele s-au înfruptat, dând vina pe Rege? Ele mai sunt acasă, operele, capodoperele, copii...
De ce țineam la ideea de Regat ? Fiindcă în nebunia mondială din anii ‘90, era estetic și civilizat ca istoria țării, ruptă, zdrențuită, rollerizată să se reînoade. Așa e corect. Deși oamenii nu mai erau aceiași. Aveau acum mentalitatea de turmă comunistoidă. Românii au fost atașați de Rege, Armată și Biserică. Nu de Partidul, Patria (bolșevizată), Poporul (îndoctrinat) inventate de invazia rusească. Românul nu mai era pregătit să-L primească. Românul acela post 90, majoritar, iliescian, imbecilizat, grobian și trivial... Că nu el, Poporul, a făcut Revoluția. Nu era-n stare, ci alții, o mână de oameni... nebuni, disperați, poate manipulați, dar bine intenționați...
Mi-am dorit să redevenim regat. E problema mea. Am militat. Am publicat în presă, primul, serialul cu memoriile Majestății Sale al lui Arthur Gould Lee, vicemareșal englez de aviație. Am fost la Versoix, singurul ziarist, cu delegația PNL. Am fost cu operatorul TV Liviu Șitoianu în balconul paralel cu cel regal, de la hotel ”Continental”. Atunci, la maxima regală de simpatie.
Până ce PR-ul regal, dna Troillot, a fost înlocuit brusc de cineva suspect. M-am depărtat, apoi. Mirosea dezagreabil mai tot împrejurul Majestății Sale. Ca și azi... Adio, Majestate!
