Marina Almăşan critică oferta făcută de Cristina Ţopescu lui Dăncilă: «Doreşte, probabil, să iasă de sub un con de umbră»
Oferta pe care Cristina Ţopescu i-a făcut-o premierului Viorica Dăncilă nu a rămas neauzită şi, după ce a făcut înconjurul internetului, a ajuns şi la urechile Marinei Almăşan. Prezentatoarea TVR nu a fost însă amuzată de sugestia jurnalistei, de a-i da meditaţii gratuite prim-ministrului şi a publicat un text în care o critică pe Cristina.
După ce Cristina Ţopescu i-a propus Vioricăi Dăncilă să o ajute cu limba română, pentru a nu "ne mai face de răs în faţa întregii Europe", Marina Almăşan a avut o reacţie acidă la adresa ofertei. Vedeta TVR a publicat pe site-ul femeiede10.ro un text, cu titlul "Cristina Ţopescu versus Viorica Dăncilă… sau Ce pot învăţa filologii de la primul ministru al României", în care a declarat că gestul făcut de Cristina e o încercare de a fi din nou remarcată.
Marina Almăşan: "Cristina Ţopescu vrea, probabil, să iasă de sub conul de umbră al ultimilor ani"
„Zilele trecute, Facebook-ul mi-a adus sub nas o postare a unei persoane pe care o simpatizam. Poate şi prin prisma faptului că tatăl său a fost unul din modelele mele în ale televiziunii. Colega mea de breaslă, Cristina Ţopescu, dorindu-şi, probabil, să iasă de sub conul de umbră al ultimilor ani, îşi oferea, în scris, pe pagina sa de socializare, serviciile de «meditator» pro-bono, pentru primul ministru al României. (...) Dezvelind însă spusele domnişoarei Ţopescu de haina veninoasei ironii, m-am căznit în zadar să rimez cu vreuna din spusele sale… N-am reuşit decât să mă întristez şi să-mi găsesc alinare în faltul că, plecat prea departe, tatăl său nu va fi atins de aceste inepţii“, a scris Marina Almăşan.
Ba chiar, ea a sfătuit-o pe Cristina Ţopescu să înveţe câte ceva de la Dăncilă şi a făcut referinţă la faptul că premierul a dezvăluit recent că fiul ei este adoptat, lucru care a impresionat-o pe Marina.
„Cei care îşi oferă astfel de servicii de «meditatori pro-bono» sugerează, printre rânduri, că situaţia lor financiară este una relaxată. Le sugerez atunci să încerce să înlocuiască gesturile teatrale de atragere a atenţiei cu altele mult mai necesare celor din jur. Poate chiar îndreptate către un amărât de copil, abandonat într-un centru de plasament. Şi, cu limbă de lemn sau nu, să-i cânte acestuia un cântec de leagăn, noaptea, la culcare, în calitate, eventual, de părinte adoptiv… Şi abia apoi... «să ridice piatra»“.
Cristina Ţopescu: "Ai delicateţea de a nu mai face vreo referire la tatăl meu"
Replica Marinei nu a rămas fără ecou: Cristina Ţopescu s-a grăbit să îi răspundă prin intermediul paginii sale de Facebook. În primul rând, jurnalista i-a cerut prezentatoarei TVR să nu mai vorbească de tatăl ei şi nici de taţii altora. Mai mult, Cristina Ţopescu a declarat că publicarea unui text pe Facebook nu e o încercare de a ieşi dintr-un con de umbră, mai ales că oricine poate să scrie orice pe site-ul de socializare, fiind o simplă formă de liberatate.
Iată ce i-a răspuns Cristina Ţopescu Marinei Almăşan
„Fiecare cu opiniile şi opţiunile ei, dragă Marina Almşan, nimic mai firesc! Ca noi toţi, dragă Marina, şi tu, şi eu avem simpatii şi antipatii între noi. Nu discutăm aici cât îţi sunt de simpatică sau nu, ne imaginăm că una-i una, alta-i alta şi că tu eşti o instanţă obiectivă 100%. Aşadar, pe puncte, în mod deliberat mai puţin elaborat, îţi spun:
1. Ai delicateţea de a nu mai face vreo referire la tatăl meu, te rog! Ţie ţi-a fost coleg, mie mi-a fost tată. Mă bucur că l-ai respectat, dar îmi îngădui să ştiu mai mult despre cum gândea tatăl meu şi ce principii avea. Unul dintre ele, de pildă, se referea la profesionalism.
2. Nu mai face referiri la părinţi, fie că mai trăiesc sau nu. Oanei Roman îi replici foarte principial, încheind cu o referire la copiii cu părinţi celebri. Nu e elegant, dragă Marina. În cazul meu, mai mult, mi-am pierdut tatăl de curând. E cel puţin nedelicat. Pe Oana o poţi răni şi pe ea. Nu e nici meritul şi nici păcatul nostru că avem părinţi celebri. Se întâmplă că, educaţi de ei, putem avea reacţii care ţie nu ţi-s pe plac. E firesc, dragă Marina, să avem opinii diferite. Şi nici toţi nu putem avea părinţi celebri, nici asta nu trebuie să ne provoace vreo angoasă. Dimpotrivă, crede-mă!
3. Tu o admiri pe doamna Dancilă. Perfect normal! Pe mine nu mă contrariază asta. Ştii, şi asta am învăţat de la tatăl meu, să nu mă intereseze cine pe cine admiră sau nu şi să-mi văd de treaba mea! Că tu califici ca ironică postarea mea despre dânsa, iar e percepţia ta şi e OK. Eu încercam doar să atrag atenţia că un premier nu poate vorbi aşa şi că are nevoie de ajutor.Politicienii, de ale căror fapte tu ai libertatea să fii mulţumită, au şi rol de reprezentare. A ţării, Marina! Noi, la televizor, mai putem avea bâlbe, când asta facem în fiecare zi mai multe ore, dar şi noi suntem conştienţi când greşim şi nu suntem mândri de asta, dimpotrivă, încercăm să fim mai atenţi. Reputaţie de bâlbâite nu avem niciuna şi am mai şi făcut câte ceva în televiziune amandouă, nu? Bâlbele, mai rare, preferabil, fac parte din meseria asta făcută de oameni şi nu de roboţi. Stai că vin roboţii şi n-o să mai avem problema asta!
Doamna Dăncilă, însă, este premierul ţării, dânsa ar trebui să înţeleagă ce spune, ce citeşte, nu crezi? Dacă nu poate acum, e imperios necesar să înveţe. Nu o s-o învăţ eu, nu mă cheamă nimeni din PSD-ul condus de Liviu Dragnea, asta mi se pare mai mult decât evident. Dar, uite, te poţi oferi tu, sigur ai mai multe şanse. Daca nu, oricum, cred că e cazul să se apeleze la cineva. Aşa îmi îngădui să cred eu, dacă nu ţi-e cu supărare!
Altfel, mi-am exprimat, tot public, admiraţia pentrul gestul doamnei prim-ministru de a adopta un copil. Iată că avem această admiraţie în comun! Doar despre profesionalismul doamnei avem opinii diferite. Iar aici, nu ştiu de ce, dar cred că eu şi tatăl meu am fi împărtăşit aceeaşi părere.
4. Când îi suspectăm pe alţii de ironie, bine ar fi să nu uzăm noi înşine de ea. Că eu sunt, aşa cum spui tu, într-un con de umbră nu e o nenorocire şi asta nu afectează imaginea ţării. Unii aleg, din când în când, să iasă din lumina în care alţii îşi pot dori să fie tot timpul. Eu am decis să nu-mi doresc cu orice preţ. Iar alegerea a fost a mea, printr-o demisie discretă. Şi asta tot de la tatăl meu am învăţat. În rest, ştii, noi, ăştia cu părinţi celebri, avem felul nostru de a ne manifesta, de a ne spune opiniile. Nu ne întrebăm părinţii neaparat, ce-i drept, când scriem pe Facebook. Dacă ei nu mai sunt în lumea asta, nici nu mai avem cum. Dar educaţia ei ne-au dat-o şi multe dintre valorile lor ni le-au transmis, inclusiv genetic.
Pe Facebook scriem mulţi care nu ne dorim să ieşim din vreun con de umbră, pe Facebook scriem pur şi simplu, scriem deja mulţi, în mod natural deja. E o formă de libertate, nu? Şi tu scrii pe un blog şi bine faci.
Cei care mă cunosc mai îndeaproape ştiu că, dincolo de profesia noastră, întotdeauna am preferat «conul de umbră» pe care l-am putea numi şi discreţie, de pildă. Facebook-ul, însă, face parte din libertatea de a ne exprima toţi, dragă Marina! Eu o fac într-o manieră civilizată, dar am ales să nu tac. Nici tatăl meu n-a tăcut. În vremuri şi mai grele. Ce fac eu acum e la îndemâna noastră, a tuturor. Şi e tare bine că e aşa!“.
