Mihai Constantinescu este în moarte cerebrală. Ce înseamnă acest lucru
Starea lui Mihai Constantinescu nu este deloc bună, iar prognoza de viață nu este nici ea optimistă. Artistul de 73 de ani a ajuns la Spitalul Floreasca după ce a suferit un stop cardio-respirator în dimineața de luni, 13 mai. Medicii l-au resuscitat între 10 și 20 de minute și l-au dus la unitatea medicală, unde se află la Terapie Intensivă. Din păcate, starea lui nu s-a îmbunătățit, iar în timpul nopții a mai suferit un al doilea stop cardio-respirator. Surse medicale spun că Mihai Constantinescu se află acum în moarte cerebrală.
Atât ministrul Sănătății Sorina Pintea, cât și fosta soție a artistului, Mihaela Constantinescu, au declarat că situația lui nu este deloc bună și că pronosticul de viață este rezervat.
"Artistul, din păcate, se află în stare foarte gravă la Terapie Intensivă, la Spitalul de Urgenţă Floreasca. El a fost internat ieri dimineaţă, a venit în UPU în stop cardiorespirator, a fost resuscitat, intubat, se află la Terapie Intensivă", a precizat ministrul, potrivit Agerpres.
Alte surse medicale, contactate de Libertatea, au spus că Mihai Constantinescu este în moarte cerebrală.
Mihai Constantinescu suferă de mulţi ani de stenoză aortică strânsă, cardiopatie valvulară, hipertensiune pulmonară medie şi insuficienţe respiratorii.
Ce este moartea cerebrală
Moartea cerebrală este un proces ireversibil din cauza absenţei circulaţiei cerebrale, urmată de procese ireversibile de necrozare a neuronilor.
“Diagnosticul de moarte cerebrală se face de o echipă medicală complet independentă de medicul curant, de coordonatorul de transplant sau de echipa de prelevare. Legislaţia din România permite stabilirea acestui diagnostic de către medicul primar neurochirurg, neurolog sau anestezist. Examinarea clinică pentru evidenţierea reflexelor de trunchi cerebral şi paraclinică EEG este obigatorie şi se face la un interval de minimum 6 ore pentru adult şi 12 ore pentru copil. Accidentele vasculare cerebrale hemoragice, anevrisme de artere cerebrala rupte, accidentele vasculare ischemice, traumatismele cranio-cerebrale din accidente rutiere sunt cele mai dese cauze care duc la instalarea morţii cerebrale”, a spus dr. Carmen Pantiş, coordonatoarea programului de transplant din Bihor, pentru cei de la Adevărul.
Identificarea cauzei morţii cerebrale este deosebit de importantă. Diagnosticul nu se face la acei pacienţi a căror stare de comă este de origine necunoscută.
După ce este confirmată moartea cerebrală, medicul curant al pacientului are obligaţia să informeze familia că ruda lor este decedată pentru că în legislaţia din România se confimă că moartea cerebrală este moarte. După ce familia este informată, în cazul în care potenţialul donator este eligibil, coordonatorul de transplant are obligaţia să discute cu familia. “Se poate discuta cu soţ, soţie, fiu, fiică, soră, frate până la rude de gradul IV pentru a obţine acordul pentru donare. Se pot dona cord până la 50 ani, ficat până la 80 ani, pancreas până la 50 de ani, rinichi până la 70 ani. Dintre ţesuturi, se pot dona corneea, piele, tendone şi ţesuturi osoase. Aici fiecare familie decide cum consideră că este mai bine”, a mai spus medicul orădean..
Citește și:
Mihai Constantinescu a făcut stop cardio-respirator. Artistul este în stare critică
