Nelu Ploieșteanu, povești amare din copilăria chinuită: "Cadouri n-am primit niciodată". A cântat ca să-și scape familia de sărăcie
Nelu Ploieșteanu, care a murit vineri, 2 aprilie, la 70 de ani, după o cruntă luptă cu Covid-19, este considerat unul dintre cei mai mari lăutari de la noi. A încântat inimile a mii de români cu cântecele sale de petrecere, dar dincolo de versurile și sunetele acordeonului său, se ascunde o poveste de viață tumultuoasă. Artistul a povestit că în copilărie a trăit într-o sărăcia lucie.
Într-un interviu pentru Revista Taifasuri, Nelu Ploieșteanu și-a spus pe scurt povestea de viață încărcată de amărăciune și sărăcie, dar presărată cu momente unice care i-au schimbat destinul. Neajunsurile și grijile au rămas acum simple amintiri, dar când le rememorează, totul pare că s-ar fi întâmplat acum câteva clipe.
"Mi-a fost extrem de greu. Atunci am început să cânt. M-am apucat de meserie, pentru că trebuia să-mi întreţin familia. Tata voia să mă bage la şcoala militară, dar n-a fost să fie. Nu voia să ajung tot lăutar ca el. Nici măcar la nunţi nu mă lua cu el, pentru că spunea că sunt prea mic. Prima dată când am câştigat bani a fost groaznic. Un lăutar m-a dus mai mult de milă la o nuntă, ce s-a ţinut într-un umbrar, pentru că ştia că am talent. Mă dusesem cu acordeonul, fiindcă nu ştiam că voi cânta şi vocal. Dar oamenii cereau şi n-aveam ce să fac. În urmă cu 40 de ani nici nu auzisem de staţie. Aşa că noi, lăutarii, ne puneam unul în spatele celuilalt şi mergeam de la o masă la alta. Am câştigat atunci 400 de lei şi am ţinut toată nunta", povestea Nelu Ploieșteanu pentru "Taifasuri".
Primul brad de Crăciun, la 14 ani
„Până să plec în armată mi-am întreţinut familia, iar când am plecat am luat cu mine doar un aparat de ras. Altceva n-a avut mama să-mi pună. Mă uitam la alţii cum veneau cu geamantanul plin de găini sau fripturi. La 17 ani plângeau oamenii de mila mea, pentru că aveam hainele rupte în cot. Până să vin la Bucureşti n-am văzut cum arată un covor persan. Aveam preşuri făcute de cineva din sat, din resturi de cămăşi, pantaloni sau alte haine. Dacă plecam la o nuntă îl aşteptam pe fratele meu să vină de la şcoală, ca să-i iau tenişii. N-am avut nici posibilitatea să fac mai mult de opt clase. Când mâncam cartofi şi găină era boierie. Baza erau laptele, care costa 2 lei kilogramul, şi brânza. Seara ne făcea mama lapte cu mămăligă. Pâine nu aveam, dar mama făcea lipii în cratiţă de tuci. Încingea cratiţa şi punea coca la copt, apoi o acoperea", povestește Nelu Ploieșteanu pentru sursa citată.
Nelu Ploieșteanu: "Până la 35 de ani am fost sărac"
Lăutarul mărturisea fără rezerve că întreaga sa tinerețe și-a petrecut-o în sărăcie. A avut o copilărie simplă, lipsită de numeroase bucurii care aduc zâmbetul pe buzele oricărui băiețel, dar nu s-a descurajat: „Cadouri n-am primit niciodată. Şi prima dată în viaţa mea când am văzut un brad de Crăciun aveam 14 ani. Nu ştiu de unde făcuseră rost ai mei de un pomişor, iar mama, săraca, a luat nuci, le-a îmbrăcat în poleială şi le-a pus în pom, pe post de globuri. Atunci mi-am jurat că am să fac tot ce-mi va sta în putinţă ca să nu le lipsească niciodată nimic copiilor mei. Până la 35 de ani am fost sărac”, dezvăluie artistul.
Nelu Ploieșteanu a traversat în viață etapă după etapă, și-a canalizat întreaga energie pe întreținerea familiei și a reușit în acest fel, să-și clădească o reputație admirabilă. A devenit unul dintre cei mai mari lăutari și, dincolo de scandalurile care i-au umbrit imaginea publică, valoarea sa profesională în domeniul muzicii de petrecere rămâne de necontestat.
Nelu Ploieșteanu, biografie
Nelu Ploieșteanu s-a născut pe 16.12.1950 în satul Ciorani. El este unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică lăutărească din România. A început să cânte la vârstă de 18 ani în satul sau natal, ajungând să cânte în restaurante precum: Caraiman, Bulevard, Doina, Crama Domnească, Caru' cu Bere. În anul 1970, după efectuarea stagiului militar s-a mutat în București unde a cântat timp de șase luni la acordeon la Teatrul de Revista „Ion Vasilescu”, avându-l că dirijor pe Ion Albesteanu. Nelu Ploeșteanu întreprinde în anul 1978 primul sau turneu în afară țării, în Franța, după care străbate aproape întreagă Europa, dar în Germania a fost locul unde a cântat și a revenit de cele mai multe ori. În activitatea să artistică, le-a cântat printre alții lui Nicu Ceaușescu, Ion Iliescu și lui Traian Băsescu. În perioada 1990-1998, a fost vedetă restaurantului „Șarpele roșu” din București, unde i-a cunoscut și a avut o strânsă colaborare cu regretații actori Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache. A scos peste 30 de albume cu muzică lăutărească și de petreceri, iar melodiile de pe aceste albume au intrat în patrimoniul național de gen. Printre melodiile sale se numără „Dă mama cu biciu în mine”, „Mărioară viață amară”, „Ionică Ionică”, „Pe vale mă duc, pe deal mă întorc”, „Bucureștiul meu iubit”, „Jelem”, „Țigane, ai îmbătrânit” sau „Zărzărica, zărzarea”.
Citește și:
Nelu Ploieşteanu a murit, răpus de Covid-19! Artistul avea 70 de ani
