Recunoști personajele? Unul devine simbol global, celălalt un fenomen muzical. Ea va înregistra 800 de melodii, el va cuceri lumea întreagă
O imagine surprinsă în Parisul anului 1976 îi aduce în prim-plan pe doi titani ai culturii române.. Ea, una dintre cele mai iubite voci ale muzicii ușoare românești, avea să interpreteze peste 800 de piese și să lanseze 66 de discuri. El, supranumit „Regele naiului”, a fermecat o planetă întreagă cu sunetul său unic.
O poză din 1976 de la Paris ne arată doi mari artiști români: Margareta Pâslaru și Gheorghe Zamfir.
Margareta Pârlasu, una din cele mai de succes artiste
Margareta Pâslaru a debutat în lumina reflectoarelor la doar patru ani și jumătate, pe scena Operei Naționale, în „Madame Butterfly”. La 15 ani, începea cariera care o va consacra, iar peste un deceniu avea să doboare recorduri: discul „Chemarea mării” s-a vândut în 26.000 de exemplare. În 1968, primește Discul de Aur, iar un an mai târziu urcă pe scena festivalului M.I.D.E.M. de la Cannes, alături de nume legendare: Dalida, Amália Rodrigues, Adriano Celentano, Mireille Mathieu, James Last și multe altele.
În 1971, joacă în celebrul film „Veronica”, regizat de Elisabeta Bostan, iar în 1983, la apogeul carierei, alege să-și urmeze soțul în SUA. Decizia ei a fost privită cu suspiciune de autoritățile comuniste. Securitatea nu i-a iertat plecarea și a lansat o campanie agresivă de denigrare, alimentată de zvonuri absurde, menite să o șteargă din memoria colectivă. S-a spus, fără nicio dovadă, că fiica artistei ar fi orbit în urma unei operații estetice pentru a își schimba culoare ochiilor, ba chiar că soțul ei s-ar fi sinucis. Toate, simple invenții. Margareta și familia ei s-au stabilit cu bine în SUA, iar după 1989 s-a reîntors în România.
Gheorghe Zamfir, obligat să plece din țară
Alături de ea, în fotografia din Paris, stă Gheorghe Zamfir, artistul care avea să rescrie destinul naiului în muzica mondială. A concertat pe cele mai mari scene ale lumii și a strâns în palmares peste 300 de lucrări compuse în stiluri variate: folclor, muzică simfonică, vocal, instrumental, coral și cameral. Repertoriul său acoperă epoci întregi, de la baroc la contemporan.
La începutul anilor ’80, Zamfir a devenit indezirabil pentru regimul Ceaușescu. Motivul? A dedicat un concert lui Dumnezeu, gest considerat provocator în plin comunism. Presiunile s-au înmulțit, iar în 1982 a fost sfătuit chiar de ministrul de Externe, Ștefan Andrei, să plece din țară:
„Ia-ți valiza, naiurile și pleacă şi să nu te mai întorci niciodată, că va fi rău de tot pentru tine, Ceauşescu te va omorî”, a dezvăluit Gheorghe Zamfir într-un interviu, relatează newsweek.ro.
A urmat exilul, succesul internațional, dar și decizii financiare neinspirate. În 2002, Gheorghe Zamfir ajunge în pragul falimentului, cu datorii de peste 2 milioane de euro. Își pierde casa, mașinile și o parte din drepturile de autor. Se întoarce în România, dar nu se oprește niciodată din cântat.
„Mi-a fost mai mult dor de țărâna de acasă, de țuica aia de 27-28 de grade” cu care tatăl său îl servea de fiecare dată când îl vizita la Paris, declara într-un interviu.
Astăzi, Gheorghe Zamfir este considerat unul dintre cei mai mari artiști români din toate timpurile.
