Scrisorile lui Stanca: Dragă Adina Răducan, eram sigur că vei învinge
Am și eu, ca un vechi devorator de muzică - aceea cu ”M”mare, cum spunea proful meu de muzică din liceu, luminosul Marin Trache: Muzică cu ”M” mare – am și eu o fixație.
Pentru mine, dacă ești solistă vocală, vie,” live” și te bagi să cânți ”Summertime” sau ”Me and Bobby McGee”, ori ai tupeu, ești nesimțită și obraznică de-mi vine să te pocnesc, ori ai geniu. Tu ai geniu. Și, reține, te-am ascultat cu al tău ”Summertime” pe când aveai 12 ani, că acum ești bătrână rău la 16 … Concurai pe ”PrimaTV” la ”M-a făcut mama artist”. Știu că te-a format Crina Mardare. Când am auzit anul ăsta că ești la “X-Factor” mi s-a cam făcut milă de cei ce se întrec cu tine. Fiindcă eram sigur că vei învinge. Așa a fost! Poate că și din această cauză m-am focusat mai mult pe ”Vocea României”. Era ca și cum citeam un roman polițist, știind cine-i criminalul. Căci, criminală ești, fato !!!
Rarissim mai găsești o asemenea voce și o atare maturitate artistică… La un copil ca tine. Muzicalmente, scenic, tu te-ai născut matură. Te-ai născut parcă la 15 ani… Acum ai o sută de ani și cânți de alte două…
Revenind, aproape că nu m-a mai interesat competiția voastră de la Antenă… măcar că am mai tras cu ochiul la implacabila, blocabila, ravisanta Delia. Pe care, ți-o spun așa, în trecere și fără să audă ea, când o văd cu ochii ăia mari albaștri, parcă făcuți să sperie, să ridiculizeze cerul senin, nu mă mai pot dezlipi de spiritul ei. Lasă vocea! La fel ar fi și cu vocea ta, domniță cristalină. Pe lângă toate astea ai o candoare virginală, o puritate fermecătoare. Dar, ai grijă - și aici mai degrabă mă adresez mamei tale - să nu te strici. Să nu te pătezi, șifonezi - viața de artistă e parșivă, uleioasă. Dincolo de reflectoare, paiete, dame cochete și pudre scumpe, vorba lui Arghezi, vei găsi și ”bube, mucigaiuri și noroi”. Ferește-te să calci în manelismentul insidios al zilei, în gustul mârlănesc, vulgar, mahalagesc. Dacă astea te vor tenta din varii motive, nu le ceda.
Ci, fugi! Fugi! Fugi!
George Stanca, pamflet
