Scrisorile lui Stanca. Dragă Corneliu Stroe,
Te admir şi te urmăresc de multă vreme. Aş spune aşa, meditativ-balzacian, încă din anii „grei ai comunismului odios”.
Când eram tari. Şi călare, şi pe jos. Eşti unul dintre cei mai însemnaţi jazzmani ai ţării. Baterist. Tobar. Jazzbandist. Ins creator. Şef de orchestră. Ferment. Nu stai locului spiritualiceşte. Dai din coate metafizic. Dai din beţe. Exişti.Îmi aduc aminte că ne-am cunoscut la mare prin anii ’80. Mi te-a prezentat George Ţărnea ca pe un proaspăt „arădean adaptat la Mare”. Acolo ai rămas. Am băut o bere-două, o vodkă-două şi ne-am plăcut. Gândeai constructiv. Ştiu şi localul - unul cu stuf de pe malul Ghiolului, la Mamaia. Nu te laşi, văd. M-ai invitat, ba am şi colaborat, la postul de radio „Contact” din Constanţa. Condus de tine. Îl făcusei brici. Nu musai entertainement, distracţie populistă, ci şi Cultură, monşer! Cu ce se mai serveşte, asta, ... cultura, că am cam uitat? Cu frifanele şi manele... Am fost la inaugurarea staţiei cu Kuki Tăriceanu, patronul de atunci şi viitorul premier; era şi ambasadorul Belgiei pe terasa Institutului de Marină. Vremuri. Romantice. Toţi visam glorie şi bani. Azi, cei ce visau glorie o iau în mână şi o fac zmeu. Iar, cei ce visau bani sunt la pârnaie. ”Generaţia Denea”, ”Cultura de celulă...”. Iată, se-mbogăţesc paleta tematică şi nomenclatura literaturii. S-au pus toţi ăia pe scris cărţi. E... scriitori. Prozatori penali. ”Creangă” la bulău. Vom avea o secţie mişto a Uniunii Scriitorilor - Penitenciare. Editura ”Cătuşa”... Apoi, te-m ascultat odată la Costineşti, la ”Doors”, cu un experimentalism folcloric seducător. Ai colaborat şi cu nebunu’ de Ţăndărică. Vă găsirăţi: ăia cu toba şi cinelu’-n vise... şi cu băţu’-n creier. Posedaţi. Dilii superbi. Vagabonzi celeşti ai muzichiiei. Băteaţi la tobe duios ca-n ”două viori /cântă-n noapte ca două surori...”. Viaţă, iubitule!Că asta e bine: că suntem. Mai suntem. Mai putem crea. Apropo, mi-am amintit că exişti la o emisiune bravă la TVR 2; aia cu Moşu Lungu & Mike Godoroja. Eşti. Şi, rămâi. Vorba liberalilor d’antan - că, ăştia de azi, îs etern în Cri(n)ză - vorbă rămasă înfiptă-n folclor: Am fost, şi-om fi!
George Stanca, pamflet
