Scrisorile lui Stanca: Dragă Crin Antonescu,
Nu te mai recunosc. Nici ca om, nici ca om de partid. Ca liberal.
Ştii că şi eu eram liberal şi ca să-mi păstrez principiile neatinse, am renunţat la disciplina de partid. Adică, la liberali. Nu şi la liberalism, care mă va călăuzi toată viaţa, fiind în concordanţă cu spiritul meu libertin. Am renunţat la PNL şi din cauza Monei Muscă, care (cacofonie dedicată) era o turnătoare emerită ce păcălise un popor întreg. Că - mai ţii minte? - era pe primul loc în sondaje, cu mult înaintea lui Băsescu. Căruia îi mulţumim pe această cale că ne-a scăpat de o muscă pe căciulă...
Te ştiu un bun orator, un bun camarad, erai, un bun liberal. Ce mai eşti azi din toate astea? Un bun orator. Şi crezi că te ajută? Tu declari azi conform politicii alianţei USL, că Băsescu este inamicul nr. Unu, dar tot tu îi faci jocul ca cum (idem: kk dediktă) ai fi plătit de el. Sau, şi mai grav, pe gratis... Îl băgaşi pe Becaliberalul oier în rândurile brătieniştilor aşa, ca cum (ibidem) ai lua o oaie şi i-ai da drumu-ntre elefanţi.
Contra voinţei colegilor care înseamnă ceva: Tăriceanu, Orban, Vosganian, plus un Chiliman cu care te-ai mai certat, dar care te depăşeşte la luciditate şi fidelitatea faţă de liberalism, om integru. Ai devenit din liberal un liber-schimbist, coate-goale, maţe fripte... eşti ca izmenele şanjabile în funcţie de vreme. Vei rămâne o bărcuţă de hârtie mutată în derivă la orice expitatre a aliatului socialist. Care te ţine în braţe şi te apără de duşmanii din partid din ce în ce mai sus, tot mai sus. Ca atunci când vei cădea să nu te mai scoli. Ai devenit un instrument PSD-ist, un frate de cruce, dar şi de sânge roşu cu Ponta.
Pentru el, tot respectul, nu şi-a trădat camarazii de partid. Nici pe tine nu te va lăsa, are caracter. Dar, lumea nu uită şi nu iartă: nu el l-a primit pe Becali în Uniune, ci tu. El are mâinile curate, nu-i put a telemea... Vei vedea. Oricum, nu pot să-mi explic prin ce mreje de culise vă marionentează Băsescu, că vă sună-n cap numai muzica lui... şi ca el jucaţi. Căci, pare-se eşti destinat să spargi PNL. Vezi să nu te spargi tu însuţi. Că dacă ţi se întâmplă, va duhni mult a seu şi stână peste cortul PNL...
George Stanca pamflet
