Scrisorile lui Stanca: Dragă Cristi Săpunaru,
Rapidul nostru este ”Pa!”. Al nostru. Cu tine. Pancu. Nico. Pepe ... și cam atât. Nu cel al veneticilor. Mercenari de soi. Dar și ei, tot PA! Se evaporă. Ce e val, ca valul trece. Noi rămânem ca o stâncă (eu, ca o stancă) din care pișvaţer curge, nu apă minerală.
Au ușuit toți jucătorii de sânge rapidist. Voicu. Coman... Pe Dinu Vamă. Nu zic că erau geniali, dar erau ai noștri. Dacă scăpam, mai era vreo chestie. Dar așa? Cu cine mai rămânem? Dăm din nou adunarea? Îi chemăm înapoi pe risipiți? Păi mai vine Voicu? Il re-re-re-rechemăm pe Rada? Cine vine, măi tavarișci, la apă de ploaie. Nu, la minerală? Săpun, tu, tu ai vrut cel mai mult. Te-ai reîntors ca să ne salvăm. Deși ești de nivel mult mai înalt. Ai făcut un sacrificiu de carieră. Ca să ne fie bine. Mersi! Păcat! Am văzut cum suferi. La ultimul meci - catastrofa cu CSUCV - te-ai bătut ca un leu. Deși nu ai jucat. Nu că aș fi de acord cu bătaia, dar am simțit sufletul tău de rapidist. Frustrările tale. Ca și-ale mele, și ale galeriei... Și, oltenii ”mei” - mă rog ziși ”olteni”; ziși ”ai mei”... - s-a văzut că aveau o cauză ciudată. Un target. O dudă. Ceva... de undeva. Nu știu. Sper să aflăm ce-i mâna pe ei în luptă. Fie și de la DNA.Mai ales... Avem dușmani mulți, Cristi. Le stăm în gâți. Cine conduce Rapidul? Murea dacă-l lăsau pe Dinu Vamă să ducă treaba la capăt? Sărăceau? Secau Bucegii de ape minerale? Dar banii lor, ai așa-zișilor patroni – niște cuci ouați în cuibul nostru - nu sunt și ai noștri. Vom mai vorbi despre asta, se fac cercetări...
Oricum, și pentru mine e o lovitură de suflet. Iubeam Craiova. Care nu e derizoria asta. Azi i-aș zice Imoralia... Mercenaria. Adevărata e Aceea. Maxima! Să nu mai aud CSU și de Cârții ei... Mereu i-am crezut frați de destin. Aiurea! Unde-s caracterele? Ștefănescu, Crișan odihnească-i Pronia. Balaci. Tilihoi. Beldeanu. Cami. De azi, pentru mine conjunctura numită CSU - ăștia de ne cam băgară-n Liga a 2-a - ”oltenii lu Brandan” o mierliră pe veci. Odihnească-se în pace! Cu Cârțu cu tot...
... deși sper în salvare. Suntem în Românica. Sărăcie. TAS. Falimente. Insolvențe. Arestări de patroni. Poate se va revizui campionatul...”Vrabia, mălai visează...”. Mă culc în vis de vrăbiuță. Tu? Du-te în Italia, Săpun. Acolo e de tine. Noi? Cu nevoile și neamul...râul, ramul...
