Scrisorile lui Stanca. Dragă Dan Piţa
Duminică a fost ziua ta. La mulţi ani!, încep prin a-ţi spune. Căci despre tine aş putea scrie un roman… hai o broşură... Fiincă tu ştii că te admir, te urmăresc, te respect. Pe tine şi opera ta cinematografică.
Nici nu ştiu, din atâtea, despre ce să scriu. Am totuşi spaţiul limitat. Oricum, cele mai frumoase amintiri le avem, cred, de la Costineşti. Ediţiile de dinainte de ‘89 ale festivalului naţional de film. Alea erau cu tâlcuri multe… Ce să zic? Că eram cu tine când a fost cu ”Rochia albă de dantelă”? Că eram cu frumoasele sale actriţe dintre care unele mi-au rămas prietene şi acum şi pururea? Că am fost la marele eveniment şi film ”Concurs”? Când ai adus copia-standard, adică varianta necenzurată. Pe generic era trecut Bazil Niţulescu şi apoi, în film, ba?! Dar noi l-am văzut, fiindcă ploaia te-a ajutat. Aşa că eu am văzut filmul cam de două ori… Devenisem fan. Şi, după ‘89… Mă gândesc prin câte ai trecut şi tu cu filmele. Cum l-aţi/l-am ”iubit” toţi pe tov Dulea - o mai trăi, Fiara? - că vă/ne măcelărea munca. Stau şi mă uit, nu cu dispreţ, dar nici cu o admiraţie edemică la actuala generaţie şi parcă-mi pare rău. Ei au libertatea totală. Voi aveaţi cenzura totalitară… ce mă doare e că prea iau ăştia mici Patria la mişto. Prea îşi bat joc de român, cauţionaţi de conotaţiile filmului ”neo-realist…”Uite, Dane, cum trece vremea. Tu ai făcut 77 de ani eşti - mai eşti? - prof univ. La filme, ai un Leu de Argint şi parcă-mi pare rău că nu mai ai vârsta asta a răsfăţaţilor de soartă să le arăţi ce poţi face. Dar şi voi aţi fost eroi. Pe vremea lui Nea Nicu, să fii regizor, ce viaţă, Vai! Invers, de cântul copilăriei ”Să fii bucătar marinar…ce viaţă, Hei!”. Pintilie, Mărgineanu, Mureşan. Tu, Veroiu, Vaeni, Gulea… O generaţie, totuşi. Care rămâne. Nu e deloc de colea… Dar speranţa mea pentru un film se duce odată cu voi. Un film artistic despre Eminescu. Ştiu că a trecut pe lângă tine, de ce s-a abandonat? Avem bani pentru toate rahaturile de expoziţii cu elefănţei fascişti… Pentru un film despre Eminescu, nu! Că, pe Cantemir, Haşdeu, Caragiale, Rebreanu, Slavici, Macedonschi, C. Stere (ce destin!)… i-am terminat. Doar Creangă a trecut cu ceva Eminescu la paritate, dar...Mulţi ani fericiţi, Dan Piţa! Aştept, totuşi, să ne emineşti…
