Scrisorile lui Stanca: Dragă Daniel Stanciu...
Mă înduioșază soarta ta, vechi coleg de breaslă… Ai fost contestat vehement - ca și Flavius Stoican - de galeria lui Dinamo. Și, nu numai. Lucrat. Manigansat.
Acolo e o lege nescrisă: musai să fii de-al LOR! Ai fost o grefă respinsă. Tu ai ajuns, muncind, din jurnalist sportiv, impresar, bobocind pe lângă Becali Brothers. De aici te-ai infestat și ai devenit dinamovist. Apoi, ai ajuns conducător în fotbal. La Timișoara. La Steaua. Unde te-a carotat scurt maestrul noroaielor și al intrigilor dunărene. Uita-i-am numele și mecla. Nici de-al lor nu erai… Ai ajuns la Tg. Mureș. Președinte. Liga a II-a. Ai făcut echipă. Ai adunat valori grele - ajunse chiar spre apus - dar Valori. Le-ai încleiat. Și apoi, în loc să duci treaba până la capăt, să te bucuri de primul tău copil frumos, fraierul mieu amic, te băgași președinte la insolventa Dinamo. La Șerpărie. Unde nici tupeul luptător al unui Giovani n-a rezistat. M-am crucit. Și, știi ce ți-am spus, fraiere?! Aici ai fost pus să joci geamparaua pe un mușuroi de șerpi. Cu Negoiță pe cap. Cu Anghelache la dreapta, care are tehnica derobării. Îl știu bine de când era prezident la Rapidul lucescan. M-a ejectat și pe mine…acasă la mine…
Și, spune tu, Daniele, ce mai e Dinamo azi, comparat cu ASA? Și, ce este el fără Cornel Dinu în staff? O cvasi-anonimă. Și, până mai ieri, o ciucă a bătăilor. O șușanea de maidan. Orice antrenor ar avea… Ce, Flavius e rău? Nu, dar Dinamo e neantrenabilă. Cum e România ne-guvernabilă. Nu, Mister Dinu, nu? Flavius a reales echipa greșit. Ca și tine, Daniele. Și, iaca, tu te și auto-ejectași…plecași…pași pe covoraș… iavaș-iavaș!
N-am să te iert prietenește pentru că ai lăsat tu armăsarul din Târg pentru gloaba din groapă? În ce loc te-a mâncat când ai plecat? De la o echipă adusă taman din liga a II-a?! Ha!? Te-ai bucurat sau ai plâns miercuri seara, când mureşenii au bătut Steaua? Iau alții laurii. Nu zic că Narcis și Ciobi nu au merite. Puteau să strice tot… Știi cum ai făcut tu? Ca Titi Teașcă. Venea. Făcea echipă. Bază. Cu scandal. Apoi, pleca. Venea altul și profita…
Ție, micule Teașcă, îți lipsește o bască…așa purta nea Titi. Ai halit mecanic axioma din stoichițologie: ”Steaua nu se refuză”. Dar, Steaua nu-i Dinamo.
Și, mă tem că nici reciproca nu e valabilă…
