Scrisorile lui Stanca. Dragă Eugen Doga,

Eugen Doga

Sunteți unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii contemporane. Sau, cum se mai spune, citez, ”unul dinte cei mai renumiți compozitori de cinema și tv spațiul post-sovietic”.

O decizie specială a UNESCO recunoaște valsul din filmul ”Blânda și gingașa mea fiară”, Valsul iubirii, ca pe una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX. Ronald Reagan îl vedea chiar ca pe ”cel mai bun vals al secolului.”V-am/ne-am cunoscut acum mulți ani la o ceremonie a Unirii petrecută la Cetatea Jidvei. Vă știam o parte din operă din filmele de succes ”Lăutarii” și ”Șatra”. Muzică, s-o spun cinstit, care a bulversat la vremea lor melosul românesc de orice culoare. V-am revăzut și, în fine, ascultat recent la zilele Păunescu, la Filarmonica din Craiova. Unde, când să vă produceți live s-a descoperit că pianul de concert era încuiat cu lacătul. Firesc să fie protejat un pian cu coadă. Altfel, cum ar suna Marșul măgarului, într-o coadă lungă, digitat de vreun ageamiu? Cred că dacă Păunescu era de față scria pe loc un poem despre ”lacătul pus pe pian”//ce-l ferește de orice mârlan”... mă rog. Cert e că a doua zi ați cântat. Live. Fără negativ. Oricum, dincolo de interpretare se răz-vedea în dumneavoastră, trecând prin întreaga ființă, fiorul energetic al marelui compozitor. Pianist. Muzician. Urieșenia lui.Ceea ce mă doare pe mine este cvasi-ignoranța românilor din țară față de celebritatea dvs mondială. Sigur, poate sunt și prejudecăți istorice. Politice. Rasiale... cuvânt care nu derivă musai din ”rassia”. De altfel, noi cei din România de azi, muzicalmente, avem predilecții spre Occident. Franța. Italia. Anglia. Mă refer la muzica ”light”, pop, nicidecum la cea ”grea”, unde gustul nostru pentru Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici este egal cu cel al occidentalilor.În fine, eu unul, v-am redescoperit recent în latura simfonică a valsului și a muzicii de film. Sunteți uriaș. Și valsul domniei voastre comparabil cu Valsul lui Șostakovici... De altfel, cum aminteam, însuși președintele american Reagan a situat marele Vals al iubirii în ”cel mai mare al secolului trecut”. Sunt mândru că sunteți român. Deși, Eliade s-a afirmat la Chicago. Enescu la Paris. La fel, Brâncuși. Coandă. Cioran. Zamfir… Doga la Moscova. Mari metropole. Mari capitale. Nici una a unor mitici care ar fi sufocat talentul cu meschinăria tradițională…