Scrisorile lui Stanca: Dragă Gabriel Cotabiţă,

Gabriel Cotabiţă

Este o nesperată bucurie pentru orice om, român, femeie, om pur și simplu, fan care te adoră, te divinizează, să afle că după ce ai trecut prin ce ai trecut, după ce ai stat o vreme ohooo, în ante-camera morții, după ce ai petrecut ore cu îngerii – apropo, ele, îngerițele cum sunt? - sau poate și cu demonii, cu nălucile și mai știu eu cine, că n-am mai trecut pe acolo... e o bucurie zic, că ai revenit printre noi.

În coordonatele cunoscute, clasice, obișnuite, omenești. Mai pe direct, și pe românește, ai reînviat! Eu, unul, uimit și bucuros în fața faptului - căci, cine îți mai prognostica faptul că vei avea zile? - o să te cam privesc ca pe un nou-născut. Să nu îți bagi degețelele în gură, să nu dai prea mult din piciorușe, să nu te joci exagerat cu fetele mult mai mici ca tine și alte sfaturi necesare la vârsta post-sugarilor...

Te-ai jucat destul în prima viață a ta, poate cam dezordonată și sfidând sfaturile medicilor. Fă-te băiat cuminte! Fii ”gigea”. Culcă-te la orele prescrise și, mai ales, bea-ți lăpticul și ia papa la timp. Ordonează-ți viața mai mult, Gabi. Nu că ai fi fost vreun dezordonat, dar poate că nu ai avut fanatism în rigori. Acum e momentul. Deraiază de la unele abitudini greșite.

Întâmplător, am petrecut ultimul sfârșit de săptămână la Craiova ta. Am vorbit cu destui prieteni, cunoștințe, foști colegi de la Redivivus sau din mediul muzical –artistic. Căci am fost acolo la zilele Adrian Păunescu....Toți erau bucuroși de re-redivivusul tău, toți te iubesc, toți se bucurau.

Ai mulți fani, prieteni, amici, camarazi și oameni de bună condiție, de o calitate intelectuală, care îți doreau numai binele. Poate că și asta, dragostea metafizică, nu musai ca sentiment, ci doar ca o încărcătură energetică, materializată ca o aură pusă peste câmpul tău, te-a ajutat să scapi, să-ți revii, dragule. Uite, că se poate! Se poate ca dragostea – repet, așa: ca energie pozitivă - să se concentreze într-o zonă și să facă minuni. Căci, eu așa cred: dragostea umană e o bucățică de dumnezeire. 

Soarbe-o toată dintr-un potir urieșesc, Gabi!