Scrisorile lui Stanca: Dragă Ion Ţiriac şi Ilie Năstase,
Ca şi cu cazurile, la fotbal, unor Marian, Dobai, Peciovsky, Ozon, Niky Dumitriu, Ion Ionescu, Dobrin mai ales, Dumitrache, Răducanu sau Cruyff, Uwe Seeler, Beckenbauer, Pele, Eusebio, eheeeee... fiecare cu nostalgia lui.
Iată de la voi, de la performanţele voastre care ne duceau în cele mai înalte cercuri, nu prea s-a mai întâmplat ceva notabil. Să fiu mai explicit: nu v-a mai egalat nimeni. Ştiu. Năstase era talentul, Ţiriac creierul. Împreună eraţi redutabili. Sigur, cariera lui Ilie este separat o carte de istorie. Căci el şi numai el a fost primul care a dez-scorţat acest sport preţios britanic. El l-a făcut accesibil, popular şi atrăgător. De la monotonul, plicticosul, enervantul „ţac-pac!, pac-ţac!" el l-a făcut comestibil.
Joc nu fiţă. Ilie, tu ai fost primul ludic în tenisul mondial! Ai introdus libertinismul, jemanfişismul, gluma dacă vrei în acest joc iniţial plicticos şi preţios. Numai din câte farse şi glume, sfidând „snobilimea british" ai putea scrie un roman. Îmi aduc aminte când, la Royal Albert Hall, persiflând obiceiurile albionare ai venit pus la frac cu papion... în şort!!!, şi cu o sticlă de şampanie frapată. Ilie, tu ai pierdut meciuri, turnee pentru o poantă... Nu te interesau banii.
Cu toate spusele mele, partea serioasă este că nu numai prin poante, dar şi prin execuţiile tale inedite, ai făcut din tenis o Artă. I-ai influenţat apoi în stil şi spirit pe Connors, dar mai ales pe MacEnroe, parcă sosia ta, parcă fiul tău abscons... La toate năzbâtiile astea, de câte ori putea, Ţiriac te tempera, certa, critica. Mereu cu tandreţe paternală. M-a bucurat realismul lui de curând când a spus „eu mă antrenam cinci ore, domnu' Năstase doar una şi când jucam mă bătea...".
Şi acum, când tu ai 67 de ani şi Ion Ţiriac mai mult se vede că aţi rămas aceiaşi. Nu aţi minţit lumea. Tu ai rămas un libertin, un senzual netemperat, un copil mare. Şi, aşa vei rămâne. Ion un temperat, cerebral, calculat, un braşovean „infectat" cu „nemţisme" încă de mic. Un om de Forbes. Dar ambii, un cuplu de Roland Garros şi de istorie la vârf a tenisului românesc...
Vă sărut cu drag,
George Stanca
