Scrisorile lui Stanca: Dragă Ionel Ganea, ești greu de digerat pe Giulești...
Mă uit la tine și am un sentiment de durere. De-a dreptul fizică. Tu ești un băiat bun. Ca jucător ai fost foarte bun. Dar ai fost șovăielnic și la Rapid.
Îmi aduc aminte că am fost în cantonament în Italia, cu antrenorul Riciu. Te-ai antrenat cu noi. Apoi ai ajuns la București, ai schimbat avionul și ai plecat... tot în Italia. Cu U Craiova. Echipă cu care, extrem de zelos, ne-ai deposedat de titlu în favoarea Stelei. Dar să nu mă înțelegi greșit, asta nu e o critică. Din contră: e o laudă. Fiindcă pe unde ai jucat, ți-ai făcut cu brio datoria față de echipa care te plătea. Nu se uită nici ieșirea aia nesocotită, antologică cvsi-ucigașă la un arbitru. Dar care a însemnat mult: schimbarea de atitudine a acestor ”cavaleri ai fluierului”. Care la noi, ei sunt trei: Alexandru Dan Tudor. Ai preferat ca antrenor să mergi pe filiera dinamovistă. La U Clujul dlui Walter...
Nu ți se pun, însă, în cârcă lucrurile astea care par mărunte. Dar în gustul unui rapidist care te știe se așază o pătură subțire de amar. Din cauza asta, ești greu de digerat pe Giulești. Tu nu ai fost nicicând lipit de inima lui, cum de pildă, Răzvan Lucescu. Ai văzut ce a strigat tribuna la meciul contra fostei tale echipe, U Cluj, la 1-1... Noroc cu golul in extremis al Rapidului. Dar peste toate astea îți merge vestea că ești un tip dur.
Și apoi, Dracu’ te-a pus să-l scoți din echipă pe Martin? Unu. E bun jucător, iar ție îți arde să dai lecții? Doi. Acest copil talentat a fost în echipa aia de criză a lui Moldo. Aia, ”Cârpă-n cur” care juca fără bani. Care a promovat. Sigur că nu e un moment al meritocației. Dar nici dictatură și abuz. Martin a fost acolo pe timpul foametei. A luptat. A rezistat. A salvat echipa. Ca și Selagea. Ca și Doman... e urât ce ai făcut, Ionele! Nu cu carențe caracteriale te poți impune. Există și alte căi. Dar, uite rezultatul: tribuna îți cere demisia. Fie și la o victorie băftoasă pe final... Ce zici?
George Stanca, pamflet
