Scrisorile lui Stanca. FC Barcelona
Aici scriu pentru persoane fizice.
Vedete. Staruri. Starlete. Dive. Divete. Aspirante. Parveniţi în curs de dezvoltare. Pupători şi pupătoare de curbe dorsale înalte. Lingători şi lingătoare. Zdrenţe. Otrepe. Or, oamenilor mari. Exemplari. Modele reale. Mereu ronţăite de fufe sociale care zic ”Cine e ăsta, măy?”. Ele ştiind că nu le-ar ajunge o viaţă să-i… ajungă. În genere, eu ating, atac mai tot ce e vizibil. Criticabil. Lăudabil în lumea expusă. Fără a fi moralist. Un contemplativ mârâind … Nu prea scriu unor grupări. Guvern. Parlament. ONU. Partid. Comitet de bloc. Gaşcă mafiotă etc.Dar acum, dragă Barça, comit excepţia! Tu eşti un fenomen. Planetar. Supraputere şi capodoperă în fotbal. Venit din ceruri. Numai Dumnezeu. El. Bunul. Creatorul, cu Imaginaţia-I infinită poate crea atâta sublim pentru fiul său, Omul. Nu sunt bigot. Nici fan Barça. Or Real Madrid. Sunt fan ”Real”… Rapid. O himeră de cartier latin. Pentru mine ”Il Classico” e un ritual. De Puritate. Într-o lume maculată e chiar Purificarea. Estetică. Artistică. Ţine de capodoperă. Fenomen: Scala di Milano. Cascada Niagara. Taj Mahal. Domnul ne-a dat şi la fotbal genii. Ca la muzică. Poezie. Balet. Vrăjitori. Magicieni. Intergalactici. Messi. Ronaldo. Vibraţia jocului: Ibrahimovici. Müller. Ribery… oho, şi încă alţii. Dar, peste toţi, dragă Barça, e al tău Messi. Negreşit. Messi e copilul zeilor. Vine din mitologie. Din ceruri. Înger hărăzit să fericească lumea. Adversarii nu-l atacă, ci doar îl ating… Căci, atât talent într-o viziune, într-un proiect uman, numai Bunul Dumnezeu putea să pună. Este clar, Messi nu e om. E un Michelangelo. Botticeli. Vermeer. Villon. Un ”brâncuşi” al fotbalului... aşa, cu ”b” mic, ca un substantiv comun, ca noi… Moromeţian, ai spune despre Messi: ”Aşa ceva nu există”. Exagerând, dacă nu blasfemiem, ierte-ne, Pronia, ne-am putea juca şi cu numele lui messianic…Messia care nu e întâmplător…Apoi, ceilaţi doi din tripletă. Trident. Estetica Treime: Suarez şi Neymar. Apoi, echipa toată interplanetară. Angelică. Apoi, bietul Xavi la ultima finală Euro, glorioasă. Cu Juventus. 3-1. Un preludiu al ”morţii” lui fotbalistice. După care ”viermii” vor întreba ”cine e şi ăsta, măy ?!”…Barça. Buchet de îngeri. Buchet de bucurie. Te iubesc, femeie, ca pe o Mare Artistă! Soprana mea de coloratură blau - grana…
