Vrem vinovaţii pentru moartea celor 4 eroi! Cinci mistere ale tragediei de pe Lacul Siutghiol
Locaţii greşite, bărci care nu pornesc, autorităţi care nu sunt alertate, deşi ar fi putut să intervină, declaraţii contradictorii ale celor responsabili. Rezultatul? Patru oameni au murit. Patru oameni care ani la rând au salvat zeci de vieţi prin eroismul lor. Patru oameni care atunci când au avut nevoie de ajutor nu l-au primit.
1. Cât de repede au ajuns ajutoarele?
Primele trei maşini de ambulanţă au sosit în intervalul 16.17 – 16.20, la doar 6-9 minute după momentul prăbuşirii. Degeaba. Nici una dintre ele nu era dotată cu barcă necesară intervenţiei. Cele trei maşini SMURD, aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Constanţa, au sosit la 14 minute sau 19 minute de la anunţarea accidentului. În privinţa orei avem din nou informaţii contradictorii emise de oficiali.2. Pasagerii au murit înecaţi sau în urma prăbuşirii?
Raed Arafat a declarat că unii membri ai echipajului aveau leziuni grave, ceea ce face incertă cauza morţii lor. „Autopsia care se va face astăzi va stabili cauza decesului, e posibil ca ei să nu fi putut supravieţui nici dacă erau scoşi din apa îngheţată“, a afirmat secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne. E cazul medicului SMURD Laura Vizireanu, cea recuperată de la suprafaţa apei. „Era în stop cardio-respirator şi avea leziuni traumatice grave“, a precizat Arafat. Totuşi, o înregistrare video difuzată ieri de postul Digi24 dovedeşte că cel puţin unul din pasageri, probabil pilotul, era în viaţă după tragedie. Pe înregistrare se aude cum acesta strigă de câteva ori ”Ajutor” şi, la un moment dat spune, cu o voce mai slabă, ”Nu mai rezist”.
3. Ce a provocat prăbuşirea?Raed Arafat a evitat să avanseze o explicaţie pentru prăbuşirea elicopterului cu doar 180 de ore de zbor la activ, aproape nou, cumpărat cu 5,6 milioane lei. „Vremea era ok, elicopterul aproape nou, pilotul - experimentat... Ce a apărut nu ştim“, a răspuns secretarul de stat la ipoteza unei erori de pilotaj.
4. De ce nu a fost solicitată singura şalupă «oficială» de pe lac?
O şalupă a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a fost implicată în acţiunile de căutare şi de sprijin. Intervenţia a venit ca urmare a autosesizării Autorităţii Navale Române în cazul accidentului aviatic de ieri din judeţul Constanţa, fără o solicitare oficială. Şalupa a participat la acţiunile de căutare a victimelor elicopterului SMURD până în cursul dimineţii de 16 decembrie 2014, când a fost găsită ultima victimă.
5. Cât de bun era elicopterul?
Aparatul, de tip EC-135, e unul nou, printre cele mai sigure din această clasă. A fost achiziţionat de Consiliul Judeţean Constanţa, condus de urmăritul penal Nicuşor Constantinescu, în 2013. La ultimul zbor nu era dotat cu flotoare care să-i permită aterizarea pe apă. Aparatul a fost preluat de SMURD Constanţa în urmă cu o lună, având doar 153 ore de zbor. A intrat în revizie la producătorul Eurocopter în noiembrie 2014, beneficiind de o inspecţie vizuală şi de o vopsire. E neclar cine verifică respectarea corectitudinii reviziei elicopterelor. Surse medicale au declarat pentru HotNews că, uneori, elicopterele SMURD se întorc de la revizie cu aceleaşi probleme cu care au intrat în revizie. Raed Arafat, coordonatorul SMURD, a anunţat că toate celelalte 8 elicoptere SMURD existente în ţară vor fi oprite de la zbor până ce se va constata că sunt sigure. Acesta este cel de-al 5-lea elicopter SMURD prăbuşit în ultimii 12 ani. Numărul total al victimelor SMURD în accidente aeriene a ajuns la 12.
Filmul tragediei
- 16.07 Elicopterul SMURD cu patru pasageri la bord, un medic, o asistentă, pilotul şi copilotul anunţă decolarea la turnul de control de la Aeroportul Kogălniceanu, de la Constanţa, spre baza din Tuzla. Aceasta a fost ultima convorbire cu pilotul. ROMATSA spune că, la momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste 6 kilometri, iar elicopterul zbura sub 3.000 de metri altitudine.
- 16.11 La numărul unic de urgenţă 112 este anunţată prăbuşirea elicopterului în lacul Siutghiol. În următoarele trei minute sunt recepţionate alte două apeluri.
- 16.11 ISU Constanţa dispune trimiterea primelor echipe de intervenţie la faţa locului.
- 16.17 Prima ambulanţă ajunge la locul accidentului.
- 16.18 A fost alertată echipa de scafandri a ISU Constanţa.
- 16.29 Primele echipaje de salvare ajung la faţa locului, potrivit ISU Dobrogea. Motorul bărcii pneumatice pe care trebuia să o folosească salvatorii nu a pornit, aşa că pompierii au folosit vâslele. Imediat a fost făcut un apel către Garda de Coastă şi alte forţe de intervenţie pentru a veni la faţa locului.
- 16.45 E recuperată prima victimă, medicul Laura Vizireanu (40 de ani). Timp de 45 de minute a fost resuscitată, iar apoi a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa şi internată în stare critică la secţia Terapie intensivă, unde a murit câteva ore mai târziu.
- 21.18 Este găsit de scafandri ISU Constanţa copilotul Crăcănel Ginel-Claudiu, la circa 10 metri dreapta de locul unde ulterior a fost găsită carlinga, imobilizat în scaunul elicopterului la adâncimea de 4 metri, în condiţii de vizibilitate redusă.
- 21.30 Echipa de intervenţie aduce cu şalupa la mal trupul copilotului Ginel Claudiu Crăcănel (42 ani), după aproape cinci ore de la momentul prăbuşirii. Medicii îi aplică manevre de resuscitare şi apoi decid să-l transporte la spital, unde încercările de a-l salva au continuat, fără nici un rezultat, însă.
- 23.50 Este găsită a treia victimă, pilotul Cătuneanu Petre Corneliu, la aproximativ 10 metri de carlingă. La ora 00.35, pilotul este adus în UPU, unde se declară decesul.
- 03.30 Este găsită cea de-a patra victimă, asistenta Harton Gabriela Claudia, prinsă în centură în carlinga epavei. La 04.10 este transportată la mal, preluată de ambulanţă, aplicându-se manevrele medicale specifice, iar la ora 04.30 este adusă la UPU, unde se declară decesul.
Puteau supravieţui 15 minute
Autorităţile nu ştiu încă dacă victimele au murit înecate sau în urma rănilor suferite în momentul prăbuşirii. Însă, chiar dacă ar fi ajuns nevătămaţi în apă, temperatura extrem de scăzută le-ar fi venit de hac. La 2 grade Celsius, cât avea apa în momentul tragediei, un om poate supravieţui cel mult o oră, cu condiţia să aibă vestă de salvare. La aceeaşi temperatură, pierderea cunoştinţei intervine după 15-20 de minute. Fără nici un mijloc de protecţie, pierderea dexterităţii membrelor intervine în circa 3 minute.
Cine sunt victimele
Asistenta medicală
Gabriela Camelia Harton avea 38 de ani şi îşi creştea singură copilul. Lucra din 2008 la SMURD, iar în timpul liber la o clinică de la un hotel din Mamaia.Medicul
Laura Vizireanu avea 40 de ani şi un băiat de 9 ani. Lucra la SMURD Constanţa din 2008 şi era fosta soţie a şefului Inspectoratului de Poliţie a judeţului Brăila.Copilotul
Ginel Claudiu Crăcănel avea 42 ani, era căsătorit şi tatăl unui copil. Avea la activ 1.600 de ore de zbor, dintre care 500 pe acest tip de elicopter.Pilotul
Petre Corneliu Cătuneanu, 47 de ani, era căsătorit şi avea un copil. Avea la activ 2.900 de ore de zbor, dintre care a 2.000 pe elicopter de tip EC 135.
Siutghiol şi Apuseni, tragedii la indigo
Catastrofa aviatică de luni a amintit de cea din Apuseni, din 20 ianuarie 2014. Şi atunci s-au pierdut vieţi, din cauza bâlbelor autorităţilor desemnate să intervină în astfel de cazuri. La ora 15.49, avionul de mici dimensiuni pilotat de Adrian Iovan a dispărut de pe radar şi s-a prăbuşit lângă localitatea Petreasa, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.
Pilotul şi studenta voluntară Aura Ion şi-au pierdut viaţa. Reprezentanţii STS, Romatsa, IGSU şi Jandarmeriei s-au contrazis cu privire la cui îi revenea responsabilitatea localizării epavei. La patru ore de la anunţarea incidentului, salvatorii nu ştiau exact locul prăbuşirii avionului. Pasagerii au primit primul ajutor abia după şase ore de îndurat gerul din munţi. Primii care au ajuns la răniţi au fost localnicii, care au plecat să caute supravieţuitori imediat ce au auzit de accident.
Cei de la ISU s-au plâns că au primit coordonate greşite de la STS, instituţie care a negat acuzaţiile. Salvatorii ISU Cluj nu aveau nici o maşină de teren ca să urce la locul accidentului, astfel că au folosit ambulanţele.
Salvamontiştii din cele două judeţe au fost anunţaţi ultimii că e necesară intervenţia lor, deşi ei ar fi fost, poate, cei mai indicaţi că plece în misiunea de căutare pe munte.
